Reading time: 3 minutes
Aspecte legate de patrimoniul cultural și construirea comunităților au fost discutate de experți invitați în cadrul celei mai recente ediții a seriei Transylvania Lectures, organizată de Mathias Corvinus Collegium (MCC) în 16 ianuarie, la Cluj-Napoca. Dezbaterea s-a concentrat asupra bogatului patrimoniu cultural al Transilvaniei și asupra modului în care diversitatea etnică a regiunii a contribuit la formarea acestei moșteniri valoroase.
„Poți construi punți cu alte comunități doar dacă îți cunoști punctele forte și slăbiciunile și înțelegi ce poți oferi celorlalți,” a subliniat Graham Bell, directorul organizației Cultura Trust, membru al consiliului de conducere al Europa Nostra. Potrivit acestuia, în Transilvania este esențială definirea și promovarea valorilor culturale comune ale comunităților. Graham Bell a împărtășit idei despre rolul comunităților etnice diverse în modelarea patrimoniului construit și a vitalității culturale a Transilvaniei. La evenimentul de la Cluj au participat și dr. Radu Albu-Comănescu, lector la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai, și dr. Tamáska Máté, sociolog specializat în arhitectură și profesor universitar la Colegiul Catolic Apor Vilmos.
Unul dintre punctele centrale ale discuției a fost că dialogul intercultural se bazează pe recunoașterea faptului că perspectivele diferitelor comunități pot fi la fel de valabile, chiar dacă, la prima vedere, par divergente. Patrimoniul cultural tangibil poate exista doar acolo unde comunitățile dialoghează și fiecare ia în considerare punctul de vedere al celuilalt, susține Graham Bell. Potrivit expertului, multiculturalismul funcționează atunci când oamenii depășesc prejudecățile, gândesc deschis și iau decizii critice – un aspect esențial în gestionarea patrimoniului cultural.
Bell a atras atenția și asupra faptului că patrimoniul cultural nu este un concept static – dimpotrivă, este periculos să fie perceput astfel, deoarece se transformă odată cu trecerea timpului și cu schimbarea mentalităților. Tamáska Máté a oferit ca exemplu clădirile de la sfârșitul secolului al XIX-lea, care astăzi sunt apreciate, dar care, în urmă cu 60-70 de ani, nu erau privite la fel. Atitudinea față de arhitectura perioadei comuniste este, de asemenea, în schimbare, iar tot mai multe proiecte se concentrează pe conservarea clădirilor reprezentative din această epocă. Lumea și percepțiile oamenilor evoluează rapid, ceea ce înseamnă că valorile trebuie conservate astfel încât să existe o continuitate, iar generațiile viitoare să poată înțelege trecutul, au subliniat experții.
Privită din exterior, Transilvania impresionează prin naturalețea și peisajul său rural autentic. În ultimii ani, regiunea a devenit o destinație turistică populară, simbol al turismului rural și al retragerii în natură, iar multiculturalismul și multilingvismul au devenit factori de atracție, consideră Radu Albu-Comănescu. Tot mai mulți investitori străini sunt interesați de satele idilice și izolate, cumpărând și restaurând case vechi, iar aceste investiții au influențat și atitudinea localnicilor față de moștenirea lor culturală. Expertul a subliniat rolul comunităților locale în identificarea și protejarea valorilor culturale. De asemenea, a evidențiat importanța societății civile, care poate exercita presiune asupra autorităților în scopul salvării patrimoniului.
„Factorii industriali, arhitecturali și geografici fragmentează Transilvania, dar dincolo de aceste diferențe, cultura este cea care unește. Transilvăneanul este un exemplu excelent de multiculturalism, o particularitate în această regiune,” a adăugat Radu Albu-Comănescu. Răspunzând unei întrebări din public despre cum ar descrie Transilvania, Graham Bell a spus că îi vine în minte arhitectura lui Kós Károly: dinamică, dar totodată atentă la trecut și la oameni.
