Reading time: 3 minutes

Mathias Corvinus Collegium a organizat la Cluj-Napoca, pe data de 25 septembrie 2025, o nouă ediție a seriei Transylvanian Lectures, avându-l ca invitat special pe cercetătorul de renume mondial Peter Turchin, fondator al cliodinamicii, disciplina inovatoare care studiază procesele istorice prin modele matematice și baze de date de mari dimensiuni.

De ce se prăbușesc marile civilizații?

În prelegerea sa, Peter Turchin a ridicat întrebarea fundamentală: de ce se ridică marile societăți și imperii, iar apoi, inevitabil, se prăbușesc?

Răspunsul său se regăsește în teoria structural-demografică, care descrie trei mecanisme ce interacționează și alimentează crizele: pauperizarea populației, atunci când nivelul de trai scade pe termen lung, supraproducția de elite, când tot mai mulți aspiră la putere, dar locurile sunt limitate, iar cei excluși formează contra-elita și slăbirea statului, atunci când instituțiile și sistemul fiscal nu mai pot furniza siguranță și ordine.

Turchin a arătat că, atunci când aceste procese coincid, rezultatul este de obicei previzibil: revolte, războaie civile și colapsuri ale ordinii sociale.

Tipare istorice și actualitatea lor

Pentru a testa ipotezele teoriei sale, cercetătorul a construit, alături de echipa sa, baza de date globală Seshat, care reunește informații despre societățile din ultimele 10.000 de ani. Analiza acestor date arată că istoria nu este o succesiune de evenimente întâmplătoare, ci urmează cicluri repetitive: societățile cresc, se îmbogățesc și devin complexe, dar apoi inegalitatea se adâncește, elita se fragmentează, statul se slăbește și urmează criza. După prăbușire, apare o nouă ordine și ciclul reîncepe.

Aceste dinamici nu aparțin doar trecutului. Turchin a menționat Statele Unite ale Americii ca exemplu al prezentului: inegalitatea a crescut dramatic, numărul absolvenților depășește locurile de muncă disponibile, iar dificultățile financiare slăbesc statul. Polarizarea și tulburările recente sunt, în opinia sa, semnele vizibile ale unei perioade turbulente.

Crizele prin care trece societatea nu sunt, totuși, inevitabile

Deși tabloul prezentat poate părea sumbru, profesorul a insistat că declinul nu este un destin inevitabil. Reformele implementate la timp pot atenua tensiunile: reducerea inegalității, adaptarea educației și a formării elitelor la cerințele pieței muncii și consolidarea instituțiilor statului sunt pași esențiali pentru a evita o criză profundă. 

Totuși, istoria arată că aceste reforme sunt rareori aplicate înainte de o catastrofă. Un exemplu pozitiv rămâne însă SUA la începutul secolului XX, când reformele progresiste au reușit să stabilizeze societatea pentru mai multe decenii.

Modele matematice și lecții pentru viitor

Turchin a explicat că modelele cliodinamicii nu pot prezice evenimente punctuale, dar pot identifica tendințe și riscuri structurale. Folosind ecuații matematice pentru a descrie populația, competiția dintre elite și veniturile statului, aceste modele ajută la înțelegerea presiunilor care se acumulează. Valoarea cliodinamicii nu stă în profeții, ci în capacitatea de a oferi societăților avertismente și instrumente pentru a acționa înainte de a fi prea târziu.

În sesiunea de întrebări, Turchin a abordat și alte teme: rolul religiei ca forță de coeziune sau diviziune, vulnerabilitățile statelor mici în fața influențelor externe și impactul tehnologiei, care accelerează procesele sociale fără a le schimba natura.

Profesorul Peter Turchin a încheiat subliniind că istoria nu este doar o colecție de povești, ci un sistem de tipare ce pot fi înțelese științific. Prin îmbinarea matematicii, datelor și narațiunii istorice, putem înțelege mai bine de ce societățile se ridică și se prăbușesc și, mai important, cum putem evita cele mai grave scenarii.