Transylvania Lectures: Cât timp poate rămâne engleza o limbă globală?

În ultimele decenii, am privit dominația mondială a limbii engleze ca pe o realitate fundamentală, însă este posibil ca acest lucru să nu rămână mereu neschimbat. Extinderea influenței limbii spaniole și a chinezei mandarine, renașterea identităților lingvistice regionale, precum și dezvoltarea tehnologiilor de traducere pot deveni factori importanți în această transformare.

În cadrul evenimentului MCC Transylvania Lectures, dr. Mikołaj Sławkowski-Rode, cercetător la Humanities Institute al Universității din Buckingham și cadru didactic al Facultății de Filosofie a Universității din Varșovia, a analizat, din perspectivă filosofică, lingvistică și cultural-istorică, modul în care limba engleză a devenit principalul instrument al comunicării internaționale. Totodată, acesta a pus sub semnul întrebării sustenabilitatea pe termen lung a acestor factori. Moderatoarea evenimentului a fost Blanka Fugaru-Szőcs, studentă la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor a Universității Babeș–Bolyai și în cadrul Programului Universitar MCC.

Potrivit lui Mikołaj Sławkowski-Rode, întrebarea firească este: de ce a devenit engleza cea mai importantă limbă a lumii? Răspunsul trebuie căutat atât în context istoric, cât și în cel cultural și instituțional. Pentru Imperiul Britanic, despre care se spunea că „soarele nu apune niciodată”, limba engleză a fost unul dintre cele mai importante produse de export, reușind să conecteze lumea într-un mod fără precedent. Acest proces s-a desfășurat de-a lungul mai multor secole și a atins un punct culminant odată cu Revoluția Industrială. După cel de-al Doilea Război Mondial, influența geopolitică tot mai mare a Statelor Unite ale Americii a devenit, la rândul ei, un factor esențial în răspândirea limbii engleze.

Se ridică însă o altă întrebare: de ce nu și-a pierdut engleza rolul dominant după prăbușirea imperiului și după Brexit? Un motiv important este faptul că, în majoritatea fostelor colonii, engleza era deja larg răspândită, iar trecerea la o altă limbă, de exemplu franceza, ar fi presupus un proces lung și costisitor. În plus, în timp, engleza și-a pierdut o parte din conotațiile negative: populațiile fostelor colonii au început să o privească tot mai mult ca pe un instrument neutru de comunicare.

Spania și Franța au încercat mult timp să își impună propriile limbi ca limbi de circulație internațională, însă, în cele din urmă, engleza s-a dovedit a fi limba care îndeplinea cele mai multe criterii. Este relativ ușor de învățat și flexibilă, permițând și vorbitorilor non-nativi să comunice destul de rapid. Este, într-un anumit sens, mai „tolerantă” față de greșelile gramaticale, accentele puternice și pronunția imperfectă. În plus, răspândirea ei o face valoroasă și atractivă în sine, motiv pentru care mulți oameni doresc să o învețe. Invitatul a subliniat că, pentru el, faptul că poate publica în limba engleză în mediul academic reprezintă un avantaj uriaș: dacă ar publica aceleași texte în limba sa maternă, poloneza, acestea ar ajunge la un public mult mai restrâns.

Chiar și într-o țară precum China există numeroase domenii profesionale în care cunoașterea limbii engleze este indispensabilă. În aeroporturi, de exemplu, engleza este folosită la nivel mondial ca limbă de comunicare, deoarece este nevoie de un instrument comun pe care mulți oameni să îl înțeleagă și să îl poată utiliza. Tehnologia digitală, programarea și cultura populară funcționează, în mare parte, tot într-un mediu lingvistic englez. O parte semnificativă a dezvoltării inteligenței artificiale și a modelelor lingvistice are loc, de asemenea, în Silicon Valley și în spațiul tehnologic anglofon. Dacă lumea ar renunța la engleză ca limbă de legătură, acest lucru ar presupune un efort uriaș de recalificare și ar putea provoca întârzieri în dezvoltare în numeroase domenii.

Există limbi pe care conducerea unui stat sau cei aflați la putere le impun oamenilor, deoarece fără cunoașterea lor afirmarea socială și profesională devine aproape imposibilă. Acesta este un proces dirijat de sus în jos. Un exemplu este latina, care, datorită Imperiului Roman, a avut mult timp un rol indispensabil. Alte limbi, în schimb, se răspândesc pentru că sunt accesibile, practice și utile, iar oamenii le învață din proprie inițiativă. Acesta este un proces construit de jos în sus. „Engleza bifează ambele categorii”, a explicat Mikołaj Sławkowski-Rode.

Cu toate acestea, se conturează deja o tendință care ar putea reduce caracterul exclusiv al importanței și utilizării limbii engleze. Modelele lingvistice bazate pe inteligență artificială și tehnologiile de traducere instantanee joacă un rol semnificativ în acest proces. Populația țărilor anglofone, luată în ansamblu, nu reprezintă nici pe departe totalitatea vorbitorilor de engleză, motiv pentru care aceste tehnologii pot facilita comunicarea dintre națiuni și oameni.

Blanka Fugaru-Szőcs a întrebat și dacă împărțirea statutului de limbă globală al englezei cu alte limbi ar putea îmbogăți exprimarea culturală și relațiile dintre oameni. Potrivit lui Mikołaj Sławkowski-Rode, de la „anglicizarea” lumii încoace, multe lucruri au devenit mai omogene. „În trecut, dacă traversam Europa cu trenul și priveam pe fereastră, puteam ști dacă ne aflăm în Polonia sau în Germania”, a spus acesta. Astăzi, lucrurile nu mai stau neapărat așa, iar acest fenomen este parțial rezultatul exportului de tehnologii și modele culturale occidentale, anglo-saxone. O distribuție lingvistică mai echitabilă ar putea atenua această omogenizare, însă ar ridica o nouă întrebare: care este rostul diversității dacă, în același timp, nu avem o cunoaștere reală unii despre alții?

Nu trebuie să ne temem că engleza va suprima toate celelalte limbi naționale. În ultimii ani, atât László Krasznahorkai, cât și scriitoarea poloneză Olga Tokarczuk au fost distinși cu Premiul Nobel pentru Literatură. Totuși, este de presupus că membrii juriului au citit operele lor nu în limba originală, ci în traducere engleză. Acest lucru ilustrează, la rândul său, forța de coeziune pe care o poate avea o limbă globală. Dacă am pierde engleza, arta, industria, tehnologia și multe alte domenii s-ar putea retrage într-un spațiu mult mai restrâns, local.