Reading time: 4 minutes
„Este dificil să reglementăm ceva ce nu înțelegem pe deplin și ale cărui efecte asupra viitorului nostru nu le putem anticipa”, a explicat Norman Lewis, expert în inovație și cercetător invitat al MCC Bruxelles, în cadrul evenimentului Transylvania Lectures din 26 martie. Invitații prezenți la Cluj-Napoca au dezbătut poziția Uniunii Europene față de inteligența artificială și eficiența reglementărilor actuale, analizând în detaliu argumentele pro și contra.
În ceea ce privește reglementarea inteligenței artificiale, specialiștii sunt împărțiți în două tabere. Unii susțin că reglementarea excesivă a IA împiedică inovarea, creează bariere pentru startup-uri și împinge talentele către medii mai puțin restrictive. Pe de altă parte, mulți consideră că reglementările privind IA sunt prea laxe, permițând practici neetice, algoritmi părtinitori și utilizarea abuzivă a datelor. Aceste perspective au fost dezbătute în cadrul evenimentului organizat de Mathias Corvinus Collegium (MCC). Moderatorul discuției a fost Balázs Len, student la Drept la Universitatea Sapientia și participant în Programul Universitar al MCC.
Discuția a analizat aceste două viziuni. Norman Lewis este autor și speaker internațional specializat în inovație și tehnologie, iar cercetările sale se concentrează asupra strategiei de suveranitate digitală a Uniunii Europene și asupra impactului negativ al reglementărilor, inclusiv în ceea ce privește conținutul online și libertatea de exprimare. Alături de el s-a aflat Maria Ruxandra Bodea, avocat și cadru didactic la Facultatea de Drept a Universității din București.
Norman Lewis s-a declarat un entuziast al inteligenței artificiale, pe care o consideră nu doar o invenție revoluționară, ci cea mai importantă dezvoltare din istoria umanității. El a subliniat că trebuie să profităm de potențialul oferit de IA și să o folosim ca principal instrument de progres. Din acest motiv, este sceptic față de legislația europeană în domeniu. Principala sa îngrijorare este că UE încearcă să reglementeze un domeniu care nu este încă pe deplin definit. „Deși am realizat pași importanți în dezvoltarea IA, scopul și limitele sale nu sunt clare – cum putem reglementa corect ceva ce încă nu putem evalua cu precizie?” a subliniat Lewis. El a avertizat că reglementările premature pot frâna inovația și pot împiedica Europa să devină un actor competitiv la nivel global.
El a oferit exemplul penicilinei: „Dacă în acel laborator s-ar fi aplicat regulile de astăzi, probabil că penicilina nu ar fi fost niciodată descoperită.” Lewis consideră esențial să le oferim inovatorilor libertate și să nu le îngreunăm activitatea. Conform legilor actuale, orice activitate IA care ar putea pune în pericol vieți omenești este interzisă. Din acest motiv, companiile auto care dezvoltă vehicule autonome își transferă tehnologia în alte regiuni, deoarece UE nu oferă un mediu favorabil inovației. Plecând de la succesul GDPR, Uniunea dorește să aplice un model similar pentru IA, dar acest lucru ar putea afecta negativ economia europeană, determinând un decalaj față de alte mari puteri. Lewis a subliniat că IA este parte integrantă a transformărilor globale actuale și că politicile trebuie să reflecte această realitate.
Maria Ruxandra Bodea a remarcat că legea privind inteligența artificială este unică prin faptul că nu mulțumește pe nimeni – nici pe cei care doresc libertate totală, nici pe cei care susțin o abordare mai centrată pe om. Ea a fost de acord cu Lewis că precauția excesivă a UE împiedică inovația și descurajează investițiile startupurilor. Din punctul ei de vedere, cea mai mare problemă a legii este lipsa de claritate – chiar și pentru un avocat cu experiență. Soluția, în opinia sa, este ca reglementările să fie clare și transparente pentru toți, iar legislația să se concentreze mai degrabă pe rezultatele obținute de sistemele IA, nu pe sistemele în sine. A mai adăugat că, din cauza formulărilor confuze, există riscul ca unele companii să încalce legea fără intenție.
A fost abordată și tema modului în care alte state, aflate în fruntea dezvoltării IA, tratează problema reglementării. Atât SUA, cât și China au reglementări mai lejere decât UE. Totuși, nici aceste modele nu sunt ideale – în China, de exemplu, statul are acces complet la sistemele IA și la datele acestora, ceea ce înseamnă că utilizatorii nu sunt protejați. Uniunea Europeană trebuie să găsească un echilibru între aceste două extreme: să adopte un cadru legislativ care să respecte drepturile utilizatorilor, dar care să susțină în același timp inovația și progresul tehnologic.
