Transylvania Lectures: Provocările artei narațiunii în era social media

Invitata evenimentului a fost Mariam Hamdy, regizoare independentă, pedagog, selecționer de film și organizatoare de festivaluri, de origine egipteană. În prezent predă la Universitatea Babeș-Bolyai, dar a fost și cadru didactic la Universitatea Americană din Cairo. De asemenea, a colaborat ca regizoare independentă și actriță de dublaj cu platforme precum Netflix, DreamWorks și Disney+. Interlocutoarea sa a fost Székely Blanka, jurnalistă TV și membră a echipei de relații internaționale MCC.

Prezentarea a analizat diferențele dintre narațiunea conținuturilor de format scurt și cea a scurtmetrajelor și filmelor artistice. Ambele au locul și rolul lor, însă transmit emoții și mesaje în moduri diferite. Dar ce înseamnă, de fapt, „a spune o poveste”? De unde vine această nevoie și care este scopul ei? De la picturile rupestre la cărți, teatru, film și rețele sociale – umanitatea a simțit dintotdeauna nevoia de a-și documenta experiențele.

Astăzi, platformele sociale favorizează conținutul scurt pentru că acesta reține cel mai mult atenția utilizatorilor. Dar de ce preferăm acest format? Printre motivele invocate: accesibilitatea, capacitatea de a conecta generații, densitatea informațională, divertismentul și senzația de apartenență. Totuși, fiecare dintre aceste avantaje vine și cu reversul medaliei. Conținutul este ușor de digerat, dar devine adesea superficial – atât din punct de vedere informațional, cât și emoțional.

Mariam Hamdy a atras atenția asupra efectelor negative ale acestor formate. Cu cât consumăm mai multe videoclipuri rapide, cu atât mai greu ne este să ne concentrăm. Se pierde capacitatea de a aștepta, de a avea răbdare. Dopamina eliberată constant de aceste stimuli ajunge să ne suprasolicite creierul și, în timp, ne face apatici, chiar dependenți („mă mai uit la încă unul și gata”). Această spirală afectează nu doar sănătatea mintală, ci și relația noastră cu filme sau cărți.

„Efectul este vizibil deja în rândul tinerilor cineaști”, a spus Hamdy, menționând schimbări sesizate în proiectele studenților săi. Mulți tineri confundă scurtmetrajul cu formatul reels. Un reel pe Instagram surprinde de obicei un moment estetic, acompaniat de muzică, culori și montaj rapid. Dar ne poate atinge cu adevărat o astfel de creație? Potrivit lui Hamdy, un scurtmetraj are nevoie de emoție, miză și dezvoltare de personaje: „Trebuie să spunem o poveste completă, nu doar să transmitem un vibe”.

Filmele au rolul de a provoca emoții – individuale sau colective, într-un context local sau global. Hamdy speră că noua generație de creatori va pune din nou povestea în centrul atenției. Ar prefera să audă mai des: „Am o idee de film!” în loc de „Am o idee de TikTok!”. Blanka Székely a adus în discuție și lipsa catharsisului din videoclipurile scurte – acel moment de descărcare emoțională care încheie o poveste și aduce claritate.

Invitații au discutat și despre democratizarea accesului la povestire și film. În Egipt, Hamdy a simțit mereu că locuitorii capitalei sunt avantajați. Pentru a combate acest dezechilibru, a lansat mai multe proiecte, printre care Silverscreen Film School, care conectează talente din Egipt și România, și Pasaje Film Festival din Bistrița, care aduce filme în orașe mai mici, precum Zalău, Sfântu Gheorghe sau Bistrița.