Reading time: 7 minutes
Crizele din ultimii ani au transformat fundamental piața energetică a Europei, evidențiind echilibrul fragil dintre securitatea aprovizionării, accesibilitatea prețurilor și sustenabilitate. La evenimentul din 3 iunie al seriei Transylvania Lectures, organizat la centrul Mathias Corvinus Collegium (MCC) din Cluj-Napoca, experții au discutat despre provocările cu care se confruntă Europa, despre modul în care poate fi accelerată tranziția verde și despre rolul pe care România, Serbia și cooperarea regională îl pot avea în conturarea viitorului energetic.
În timp ce Europa se confruntă cu transformări ale pieței și ale sectorului energetic, gospodăriile, companiile și guvernele se lovesc deopotrivă de întrebări legate de securitatea aprovizionării, accesibilitatea prețurilor și sustenabilitate. Cum influențează evenimentele geopolitice piața energiei? Cum poate Europa deveni un continent mai verde, păstrând în același timp energia accesibilă și sigură?
Acestea au fost întrebările la care a încercat să răspundă evenimentul din 3 iunie al seriei Transylvania Lectures, în cadrul căruia Dr. Oana Raita, cercetător științific principal la INCDTM – Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice și Moleculare –, coordonatoarea Energy Team și director executiv al Transylvania Energy Cluster, și Dr. Strahinja Obrenović, specialist în dreptul energiei și politici energetice, lector la Facultatea de Științe Politice a Universității din Belgrad, au discutat despre viitorul energetic al Europei. Discuția a fost moderată de Alia Hărșan-Farr, studentă în Programul Universitar MCC.
În ultimii patru ani, Europa a fost nevoită să facă față mai multor provocări majore: pandemia, războiul din Ucraina și situația din Orientul Mijlociu au contribuit toate la incertitudinea de pe piața energiei. Dr. Oana Raita a subliniat că nu este vorba doar despre faptul că avem la dispoziție mai puțină energie ca urmare a dependenței de gazul rusesc. În opinia sa, „ca indivizi și ca întreg continent, trebuie să ne gândim cum folosim cantitatea pe care o avem deja”.
Potrivit Dr. Strahinja Obrenović, legiuitorii care se ocupă în prezent de politicile energetice trebuie să țină cont de așa-numitul „triunghi energetic”: energia trebuie să fie accesibilă pentru toți, inclusiv pentru grupurile cele mai dezavantajate; aprovizionarea trebuie să rămână continuă și sigură; iar criteriile de sustenabilitate nu pot fi ignorate. „Producția de energie a devenit un proces democratizat, deoarece, pentru prima dată în istorie, cetățenii nu sunt doar consumatori, ci și producători”, a afirmat acesta.
Dr. Oana Raita a adăugat că România se află în prezent într-o poziție mai favorabilă decât, de exemplu, Germania sau Franța. Cluj-Napoca se numără, de asemenea, printre orașele din România care au realizat investiții semnificative în domeniul energiei verzi în ultimii ani.
„Înainte de 2022, nimeni nu se gândea cu adevărat de unde primim electricitatea și gazul”, a remarcat Alia Hărșan-Farr. Potrivit Dr. Oana Raita, războiul din Ucraina a accelerat eforturile pentru independență energetică și eficiență energetică. În același timp, indiferent de acest context, țările ar trebui să își schimbe obiceiurile de consum, iar aici intervin și anumiți factori socio-psihologici. Vorbitoarea a ilustrat acest lucru printr-un exemplu personal: mama ei, care a crescut în perioada comunistă, nu este nici astăzi dispusă să stingă lumina, deoarece și-a petrecut o parte importantă a tinereții în întuneric.
Dr. Strahinja Obrenović a subliniat că, deși tranziția către energia regenerabilă s-a accelerat în țările UE, apare o tensiune tot mai mare între infrastructurile învechite și cererea în creștere de energie. Giganți tehnologici precum Microsoft sau Google încearcă să rezolve această problemă prin construirea propriilor centrale electrice. În același timp, stocarea energiei solare rămâne o provocare majoră. Deși tehnologia în sine a devenit mai accesibilă și mai ieftină, încă nu există o soluție adecvată pentru utilizarea eficientă, pe termen lung, a energiei produse.
Potrivit Dr. Oana Raita, în România o altă problemă este faptul că mulți oameni nu sunt pregătiți pentru toate costurile pe care le implică panourile solare. Nu trebuie plătită doar instalarea, ci și întreținerea ulterioară, verificările și mentenanța. În plus, statul nu plătește pentru surplusul de energie produs. Acest lucru îi poate descuraja ușor pe oameni, deoarece pot avea impresia că energia verde reprezintă pentru ei în primul rând o investiție mare, cu o recuperare incertă.
A fost ridicată și întrebarea: este energia o chestiune economică sau socială? Potrivit Dr. Oana Raita, cele două nu se exclud reciproc, întrucât accesibilitatea, sustenabilitatea și producția sunt strâns legate. Experții au fost de acord că, deoarece energia este aproape o necesitate de bază, fără de care activitățile noastre cotidiene s-ar opri practic, trebuie privită altfel decât un produs sau serviciu obișnuit.
Pornind de la exemplul penei de curent de câteva zile din Spania, Dr. Oana Raita a atras atenția și asupra importanței diversificării. În opinia sa, este esențial ca statele să nu se bazeze pe o singură sursă de energie, ci să își valorifice cât mai bine resursele naturale. Un pas înainte ar fi și ca, pe lângă rețelele naționale, comunitățile mai mici să poată produce o parte din energia pe care o consumă. În același timp, tranziția necesită transparență, comunicare sinceră și educație între stat și cetățeni.
„Energia regenerabilă poate fi, în același timp, un răspuns la criza climatică și la problema independenței energetice”, s-a spus în cadrul discuției. Dar cât de repede pot aceste surse să acopere nevoile consumatorilor? Potrivit Dr. Oana Raita, ele nu vor fi niciodată suficiente de unele singure: va fi întotdeauna nevoie și de alte surse de energie. Energia nucleară, de exemplu, poate reprezenta un compromis bun, deoarece, în condiții adecvate, poate furniza cantități mari de energie cu un impact redus asupra mediului. Exemplul Albaniei arată, de asemenea, importanța diversificării: țara își produce o parte semnificativă a consumului din hidroenergie, ceea ce reprezintă un avantaj, dar poate deveni și un risc dacă într-un anumit an nu există suficiente precipitații.
Deși invitații sunt optimiști în privința energiei regenerabile, ei văd viitorul mai degrabă într-un mix energetic mai echilibrat. În țări precum Norvegia, de exemplu, unde perioadele de întuneric pot fi îndelungate, nu este realist ca întregul necesar de energie să fie acoperit exclusiv prin energie solară sau alte tehnologii verzi. Potrivit experților, țările UE ar putea fi ajutate în viitor și de dezvoltarea unor rețele verzi comune. Ca exemplu, aceștia au menționat sistemul hidroenergetic care funcționează între România și Serbia, al cărui principiu este ca țara care produce mai multă energie la un anumit moment să o sprijine pe cealaltă.
Introducerea inovațiilor se îndreaptă într-o direcție bună, dar este un proces de durată. Potrivit Dr. Oana Raita, înăsprirea procedurilor legislative și de autorizare, precum și incertitudinea populației pot încetini tranziția. Dr. Strahinja Obrenović a explicat că, în Serbia, lipsa cooperării între diferitele ministere îngreunează activitatea. Pentru investitori, predictibilitatea, mai ales în domeniul legislației, ar fi esențială, însă ambele țări se confruntă cu dificultăți în această privință. „Guvernul aflat astăzi la putere poate cădea mâine, iar legea pe care am urmat-o săptămâna trecută s-ar putea să nu mai fie relevantă săptămâna viitoare”, a spus Dr. Oana Raita.
În același timp, Europa este greu de comparat cu țările care se dezvoltă cel mai rapid. Una dintre cele mai mari diferențe dintre țările UE și China, Taiwan sau chiar Emiratele Arabe Unite este că, în cazul celor din urmă, inovația este adesea mai puțin limitată de reglementări, ceea ce permite introducerea mai rapidă a unor soluții noi. Experții au fost însă de acord că, pe termen lung, Europa ar putea avea totuși de câștigat, deoarece scopul acestor reglementări este crearea unui viitor mai curat, mai sănătos și mai sustenabil.
