Revoluția din decembrie 1989 a dus la prăbușirea regimului comunist din România. Tranziția spre o societate democratică a fost însă una anevoioasă. Relațiile romano-maghiare au intrat și ele într-o nouă fază istorică, care a debutat însă violent cu tensiuni și confruntări de stradă, cum au fost cele de la Târgu-Mureș din martie 1990. Acest „Martie Negru” a creat răni adânci în comunitățile maghiare și românești, alimentând atât etno-naționalisme, cât și strategii de excludere pe criterii etnice.
O reconciliere s-a produs totuși, chiar dacă, uneori, o anumită animozitate a persistat între cele două comunități, cum s-a văzut în 2019, în disputa legată de cimitirul militar din Valea Uzului (județul Harghita). Ultima noastră dezbatere se concentrează pe redefinerea naționalismului în anii 1990 și crearea unei noi culturi politice și civice în România post-comunistă.
Desfășurată sub titlul „Românii și maghiarii în oglinda istoriei comune”, această serie de 10 evenimente adresate publicului larg, organizată de Mathias Corvinus Collegium din Cluj, curatoriată și moderată de istoricul Marius Turda, își propune să abordeze istoria României și a Transilvaniei dintr-o perspectivă comparativă și echilibrată, aducând împreună istorici români și maghiari pentru a analiza, cu rigoare științifică, teme istorice care au generat, de-a lungul timpului, interpretări divergente în cele două istoriografii.
O premieră în spațiul public românesc, această serie prezintă o oportunitate rară de a afla explicații istorice nuanțate și comparative, care pot schimba percepții adânc înrădăcinate, încurajând o cultură a dialogului și a empatiei istorice.
Invitați:
- Dr. Gabriel Andreescu este politolog, profesor asociat la Școala Doctorală de Filosofie, Sociologie și Științe Politice a Universității de Vest, Timișoara și una dintre vocile importante ale societății civile românești. Disident anticomunist înainte de 1989 și activist pentru drepturile omului după căderea regimului, a fost implicat în fondarea unor organizații precum Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România Comitetul Helsinki (APADOR-CH) și Grupul de Dialog Social. Domeniile sale de expertiză includ drepturile minorităților naționale, multiculturalismul, libertatea religioasă și politica memoriei. Este autorul a numeroase volume dedicate relațiilor româno-maghiare, minorităților naționale și interpretării trecutului comunist.
- Dr. István Horváth, sociolog, cadru didactic al Institutului Maghiar de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității Babeș–Bolyai și lector la MCC. În 1991 și-a obținut diploma în filosofie și sociologie. A fost primul director al Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, înființat în 2007. Domeniul său de expertiză este sociologia minorităților; printre disciplinele pe care le predă se numără sociologia minorităților, comunicare și sociolingvistică, precum și migrația internațională.
- Dr. Zoltán Kántor este sociolog, politolog, cadru universitar și director al Institutului de Cercetare pentru Politici Naționale din Ungaria. Și-a susținut doctoratul în științe politice la Universitatea Eötvös Loránd din Budapesta, cu o teză dedicată relației dintre statul maghiar și comunitățile maghiare din afara granițelor. Domeniile sale de cercetare includ naționalismul, minoritățile naționale, comunitățile maghiare din afara Ungariei, precum și politica internă și externă a României. Este membru al comitetului editorial al revistei Magyar Kisebbség și editor al publicațiilor Kisebbségkutatás și Minority Studies. Este cadru didactic la Universitatea Babeș-Bolyai, la Universitatea Națională a Serviciului Public și la Universitatea Eötvös Loránd.
- Moderator: Dr. Marius Turda, profesor de istoria biomedicinei la Universitatea Oxford Brookes din Marea Britanie și membru al Societăţii Regale Britanice a Istoricilor. Domeniile lui de cercetare sunt istoria eugenismului, rasismului şi ideologiile naţionaliste din Europa Centrală și de Sud-Est. A publicat numeroase lucrări pe aceste teme, printre care recenta „În căutarea românului perfect. Specific național, degenerare rasială și selecție socială în România modernă”, premiată de revista Observator Cultural în 2025.
Discuția se va desfășura în limba română. Intrarea este liberă. Dacă doriți să participați vă invităm să completați formularul de mai jos:
Pentru mai multe informații urmăriți evenimentele noastre de pe Facebook.