Hotărârea adoptată de Dieta de la Turda în anul 1568 este considerată un moment de referință în istoria libertății religioase. Decretul aprobat între 6 și 13 ianuarie 1568, sub conducerea principelui Ioan Sigismund, a consacrat într-o formă fără precedent dreptul la libertatea de conștiință și de religie, precum și libertatea comunităților de a-și alege propriii preoți. 

Această decizie a permis practicarea liberă a diferitelor confesiuni creștine și a reflectat angajamentul gândirii unitariene față de pluralismul religios. Ea nu a pus doar bazele unei societăți mai tolerante în Transilvania, ci a avut și un impact de durată asupra evoluției ideii de libertate religioasă în Europa. Prezența timpurie a unitarianismului în Transilvania ilustrează elocvent modul în care noile curente religioase pot contribui la dezvoltarea unei culturi a conviețuirii pașnice și a acceptării reciproce, oferind un model care a avut ecouri mult dincolo de granițele regiunii. 

Sub conducerea unor personalități precum Ferenc Dávid, Biserica Unitariană s-a consolidat rapid în Transilvania. Principatul a devenit cunoscut pentru deschiderea sa religioasă, un fapt remarcabil într-o epocă în care multe regiuni ale Europei erau afectate de conflicte religioase violente. Din acest motiv, hotărârea Dietei de la Turda poate fi considerată una dintre cele mai durabile contribuții ale Transilvaniei la patrimoniul spiritual și cultural european. 

Despre această moștenire și despre semnificațiile ei contemporane vor discuta invitații noștri în cadrul următoarei întâlniri din seria Transylvania Lectures. 

Participanți: 

  • Jaume de Marcos, vicepreședinte pentru Europa al United Religions Initiative (URI), membru al Consiliului Global al organizației și al Comitetului pentru Dialog Interreligios și Intercultural al Consiliului Europei. Este, de asemenea, membru al consiliului de conducere și fost președinte al Asociației pentru Dialog Interreligios UNESCO. A obținut un masterat în istoria religiilor la Universitatea Autonomă din Barcelona. Este membru al Institutului Michael Servet din Spania și al Societății Spaniole pentru Știința Religiilor. A publicat numeroase cărți și studii dedicate lui Michael Servet și Reformei radicale. 
  • István Kovács, episcop al Bisericii Unitariene Maghiare. A studiat la Facultatea Unitariană a Institutului Teologic Protestant din Cluj-Napoca, iar ulterior a petrecut un an universitar cu bursă la Manchester College din Oxford. A slujit ca vicar la Târgu Mureș, apoi ca pastor al comunităților unitariene din Sâncraiu–Bod și Sfântu Gheorghe. La începutul anilor ’90 a devenit primul președinte al Asociației de Tineret Unitariană „Ferenc Dávid”, reînființată după schimbarea de regim, iar timp de peste un deceniu a deținut funcții de conducere în Asociația Națională a Pastorilor Unitarieni. A reprezentat biserica sa în Comitetul Executiv al Consiliului Internațional al Unitarienilor și Universaliștilor și a fost timp de 12 ani director pentru afaceri publice al Bisericii Unitariene Maghiare. În anul 2021 a fost ales episcop. 
  • Norbert Rácz, preot unitarian, absolvent al Colegiului „Ioan Sigismund” al Bisericii Unitariene Maghiare și al Institutului Teologic Protestant din Cluj-Napoca. Domeniile sale de interes includ teologia sistematică, aspectele filosofice ale religiozității și întrebările teoretice legate de existență.  

Evenimentul se va desfășura în limba engleză. Intrarea este gratuită. Dacă doriți să participați vă invităm să completați formularul de mai jos: AICI

Pentru mai multe informații urmăriți evenimentele noastre de pe Facebook.