Reading time: 4 minutes
De ce nu reușim să fim fericiți și împliniți de noi înșine? Ce impact are o abordare excesiv de medicalizată asupra sănătății mintale și cum s-au schimbat statisticile în urma epidemiei de Coronavirus, a globalizării și a digitalizării? În cadrul celei mai recente conferințe din seria Transylvania Lectures organizat de Mathias Corvinus Collegium (MCC), pe 20 februarie, sociologii invitați Dr. Ashley Frawley și Dr. Ioan Hosu au discutat aceste probleme la sediul MCC din Cluj-Napoca.
Există cu adevărat o criză globală în domeniul sănătății mintale? Putem vedea multe rapoarte privind creșterea ratelor de depresie, anxietate și alte probleme de sănătate mintală, dar Dr. Ashley Frawley spune că în spatele acestor informații îngrijorătoare se află mai degrabă schimbarea definițiilor diagnosticelor, sondajele distorsionate și schimbarea atitudinilor în societatea occidentală. De exemplu, există într-adevăr o tendință de creștere a anxietății și a depresiei, dar ratele de sinucidere au scăzut, iar epidemia de Coronavirus a avut doar un mic impact asupra sănătății mintale a oamenilor. Speakerul de origine canadiană este sociologă la Universitatea din Kent și cercetătoare invitată la Centrul din Bruxelles al MCC. Anterior, a fost conferențiar universitar de criminologie, sociologie și politică socială la Universitatea din Swansea. În cadrul evenimentului MCC, Dr. Ioan Hosu, directorul Departamentului de Comunicare, Relații Publice și Publicitate din cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din Universitatea Babeș-Bolyai, a reflectat asupra declarațiilor expertului. Discuția a fost moderată de Emőke Gábor, psiholog și fostă studentă al MCC.
Ashley Frawley a prezentat cele mai mari probleme cauzate de cancel culture și a globalizării prin intermediul experienței personale. Pe măsură ce tradițiile dispar, ne pierdem identitatea și devine din ce în ce mai dificil să definim ce înseamnă să fii femeie, bărbat sau parte a unei națiuni. Situația este înrăutățită de faptul că nici măcar nu ne mai practicăm religiile. Totul este centrat în jurul individului, iar trăirea sentimentelor noastre, atingerea fericirii devine singurul scop al vieții noastre.
De asemenea, invitata a atras atenția asupra consecințelor răspândirii stilului de viață egocentric și a therapy culture: izolarea duce la pierderea relațiilor umane, încrederea devine un risc, gândirea excesivă duce la diagnostice false, toate sentimentele noastre devin simptome, devenim lipsiți de apărare în fața înșelăciunii și a manipulării. Astfel, căutăm soluții în cărțile de auto-ajutorare, în antidepresive, în diagnosticele medicale și nu ne învinovățim. „Dacă ai obiective, poți tolera aproape orice”, a spus expertul, adăugând că gestionarea corectă a stresului, confruntarea cu problemele noastre, asumarea responsabilității, pot avea efecte revigorante și benefice, fără a evita complet toate presiunile.
În timpul discuției, sociologul a subliniat trei schimbări majore în domeniul sănătății mintale. Ea a susținut faptul că suntem mai accesibili la asistență medicală, căutăm mai ușor ajutor și vorbim mai deschis despre problemele noastre de sănătate mintală. Dar a condamnat abordarea excesiv de medicalizată a vieții de zi cu zi, tratând doliul ca pe o boală și ghostingul ca pe un factor de afectare mentală.
Reflectând asupra situației din România, Ioan Hosu a explicat că nu avem strategii de sănătate mintală și că, în țara noastră, problema rămâne utilizarea serviciilor medicale și recunoașterea deschisă a bolii. Mulți oameni încă văd problemele de sănătate ca pe o pedeapsă divină sau se tem de excluderea socială care vine odată cu asumarea lor. În același timp, este îngrijorător faptul că în regiunea noastră abia acum începem să ne familiarizăm cu conceptul celei de-a patra revoluții industriale, cu algoritmii și inteligența artificială, în timp ce viețile noastre sunt de mult timp dominate de dispozitive inteligente.
Gândurile finale ale evenimentului au inclus daunele pe care lipsa de transparență și de încredere le poate provoca familiilor, locurilor de muncă și statului. Am uitat să vedem comunicarea personală și sprijinul prietenos ca parte integrantă a ființei umane. Ashley Frawley a adăugat că ea crede că societatea din România are încă conexiuni umane autentice și voința de a ajuta în cadrul comunității, dar că societatea trebuie să se pregătească pentru influențele occidentale.
Ashley Frawley a ținut o prelegere la Târgu Mureș pe 21 februarie, unde a fost întrebată despre cercetările sale de către Zsófia Orbán, studentă la medicină și cadru didactic la cursul de conștientizare a sănătății din cadrul MCC.
