Ar putea fi engleza una din limbile oficiale ale României? Dezbatere la Cluj în cadrul MCC Transylvania Lectures

Ce s-ar întâmpla dacă engleza ar fi una din limbile oficiale ale României? – a fost întrebarea la care au căutat răspuns invitații care au analizat problema posibilelor pierderi culturale induse de utilizarea pe scară largă a limbii engleze. Dr. Philippe Van Parijs, doctor în filosofie și științe sociale, profesor invitat al Universităților din Louvain și Leuven, și Geanina Simion, creative director, brand strategist și specialistă în comunicare, au dezvoltat problema câtorva dintre provocările cu care se confruntă patrimoniul lingvistic al țării noastre într-o discuție moderată de Dr. András Bethlendi, jurist, expert în drepturile lingvistice, cadru didactic la Universitatea Sapientia, directorul activităților academice al MCC.

În prezent, peste 6.000 de limbi sunt folosite în numai 200 de țări la nivel global, iar limba engleză se răspândește extrem de rapid în toate colțurile lumii. În cadrul întâlnirii de luni, Dr. András Bethlendi a menționat evenimentul bilingv „De ce nu vorbesc ungurii românește?”, organizat de MCC cu exact o lună în urmă la Cluj-Napoca. Jurist și expert în drepturi lingvistice, el a amintit cum maghiarii adesea întâmpină probleme în cazul exprimării în limba română, și și-a exprimat curiozitatea în legătură cu evoluția acestei dinamici în cazul unei eventuale treceri la limba engleză.

Dr. Philippe Van Parijs este unul dintre cei mai importanți experți în justiție lingvistică, oferind perspective provocatoare despre utilizarea limbii engleze. A fost profesor la numeroase instituții de renume ale lumii, între care Universitatea Harvard și Oxford, iar în prezent trăiește la Bruxelles. Pentru el, engleza este mai mult decât un mod comun de comunicare: o vede ca pe un instrument puternic pentru a crea oportunități egale la nivel global. Cu toate acestea, acordă o atenție deosebită provocărilor semnificative ale adoptării unei singure limbi globale, cum ar fi avantajul nedrept al vorbitorilor nativi de limba engleză, sau vulnerabilitatea comunităților vorbitoare de limbi mai puțin dominante.

Expertul a enumerat motivele pentru care limba engleză întrunește cele mai multe calități necesare pentru a fi o limbă mondială. În prezent, este cea mai răspândită limbă internațională, fiind o limbă oficială în 58 de țări din întreaga lume, este predată ca primă limbă străină în școlile din aproape toate țările din Europa, iar numărul tinerilor care vorbesc engleza este în creștere constantă, în unele regiuni aceasta chiar având prioritate în comparație cu limba maternă sau limba oficială a țării. Dar în timp ce unii văd în ascensiunea globală a limbii engleze o evoluție pozitivă și o oportunitate de a construi relații, alții se tem de nedreptățile și pierderile culturale pe care le va provoca.

Cu o experiență de peste zece ani în domeniul marketingului și al comunicării culturale, Geanina Simion a prezentat exemple din experiența ei profesională. Ea a explicat cum utilizarea diferitelor limbi ajută în domeniul marketingului și cel al comunicării unde sentimentele au un rol crucial. Unele expresii în limba română nu pot fi redate în limba engleză, iar anumite branduri tradiționale cer prezentarea lor strict în limba română. În același timp, ea crede că într-un oraș modern și cosmopolit cum este Clujul, traducerea, spre exemplu, a afișajului stradal în limba engleză ar fi de mare ajutor. „Asta trebuie să facă orice fel de țară și orice fel de regiune sau oraș care își propune să fie deschis și străinilor să încurajeze turismul și, în felul acesta, veniturile locale” – a declarat Geanina Simion, care în prezent este manager la Progressive Advertising și președinte al Asociației „Niște Oameni”.

Dr. András Bethlendi a subliniat că în România, conform Constituției, singura limbă oficială a statului este limba română, iar în prezent nu există posibilitatea de a introduce o altă limbă, dar schimbarea acesteia este o decizie politică.

În ceea ce privește justiția lingvistică, s-a pus întrebarea dacă trecerea la o a treia limbă în România ar facilita comunicarea între comunitățile române și maghiare. Potrivit lui Van Parijs, introducerea unei limbi intermediare creează simetrie, reduce mult inegalitatea și ajută la îmbunătățirea relațiilor, dar reprezintă și un risc, deoarece ar putea duce pe termen lung la erodarea limbii și culturii locale. Expertul consideră că engleza nu va suprima grupurile lingvistice mai mici atâta timp cât limba autohtonă rămâne o limbă oficială, iar oamenii se străduiesc în mod conștient să o păstreze. Acest lucru este valabil și pentru limbile minoritare.

Până la urmă, a declarat Philippe Van Parijs, e necesar să luăm în considerare că deja avem la îndemână tehnologiile din vechile filme și cărți SF: putem traduce texte instant pe telefoane și s-au inventat deja căști care fac traducere simultană. Cu ajutorul softurilor de traducere din ce în ce mai avansate, este posibil ca învățarea unei limbi, și chiar a limbii engleze, să devină inutilă în viitor.