Reading time: 5 minutes

„Miturile sunt mereu mai puternice decât realitățile zilnice”, spune scriitorul János Szántai, la începutul dezbaterii numite „Mitul clujeanului - Realitate sau proiecție?”, organizate pe data de 21 ianuarie la sediul Mathias Corvinus Collegium, care a avut ca scop explorarea identității locuitorilor și comunităților din Cluj, aflate constant la granița dintre mit și realitate.

La o primă privire printre analizele și topurile în care este inclus, Clujul este perceput ca un oraș de succes, remarcabil prin ascensiunea sa economică, viața culturală vibrantă și calitatea vieții recunoscută la nivel național și european. 

Cu toate acestea, creșterea rapidă vine cu provocări: prețuri ridicate la locuințe, tensiuni interculturale și o dinamică socială în continuă schimbare. În acest context, discuția a explorat diverse mituri și percepții legate de Cluj și clujeni, încercând, de asemenea, să practice un exercițiu de demitizare.

Invitații au fost János Szántai, scriitor, poet, jurnalist, redactor-șef adjunct al portalului foter.ro, președinte al Ligii Scriitorilor Maghiari din Ardeal și dr. Norbert Petrovici, sociolog și conferențiar universitar la Universitatea Babeș-Bolyai, cu o experiență vastă în studii urbane și regionale. Dezbaterea a fost moderată de Cristian Grindean, publicitar și moderator cultural în cadrul mai multor evenimente din Cluj. 

„Clujeanul vechi” versus „vinitura”

Unul dintre cele mai prezente mituri din regiune, spune János Szántai, este cel al dihotomiei „clujeanul bun” versus „clujeanul rău” - „clujeanul vechi”, care locuiește aici de secole, este snob și tipicar, spre deosebire de cetățeanul sosit de curând în oraș, „vinitura”, care e simpatic și creativ. 

Scriitorul încearcă să definească mai departe de mit identitatea de clujean, care, din punct de vedere administrativ, este cel care plătește în localitate taxe, din punct de vedere religios este cel care a fost botezat aici în religia din care face parte, însă, din perspectiva sa, „fiecare cetățean care are grijă de oraș și contribuie la comunitatea din care face parte poate fi considerat clujean, indiferent de locul nașterii”.

Dr. Norbert Petrovici prezintă participanților o perspectivă sociologică asupra subiectului, spunând că există mai multe reprezentări ale diferitelor populații care locuiesc în Cluj și care construiesc imagini diferite atât ale clujenilor despre ei înșiși, cât și ale celor din afară asupra locuitorilor acestui oraș. „Miturile clujenilor diferă în funcție de grupul pe care îl întrebi.”, spune acesta.

Cosmopolitismul Clujului există sau este doar un mit?

O altă temă abordată în cadrul dezbaterii a fost migrația în și din Cluj și modul în care aceasta a modificat țesătura socială a orașului. 

Dr. Norbert Petrovici a prezentat o statistică conform căreia până în anul 2010, Cluj-Napoca atrăgea locuitori noi preponderent din interiorul județului, în timp ce în perioada de după și în prezent, majoritatea celor care vin să locuiască aici sunt din Transilvania și nordul Moldovei, universitățile fiind punctele principale de atracție în contextul migrării. Sociologul a precizat că orașul a rămas, în general, staționar ca populație, în schimb, zona metropolitană a cunoscut o creștere explozivă, lucru specific Clujului, comparativ cu alte orașe din țară.

Migrația internă și identitatea cartierelor din Cluj a fost de asemenea analizată de către cei doi invitați, fiecare dintre ei aducând în discuție câte o altă perspectivă. În timp ce János Szántai este de părere că există diferențe de percepție și identitate între cartierele din oraș, Norbert Petrovici consideră că nu există mari diferențe între cartierele de periferie și centru. Acesta analizează scurt cartierul Mănăștur, despre care spune că acum înglobează o populație cu educație universitară mult mai mare decât în perioada socialistă, clasa muncitoare nemaifiind definitorie aici, ci cea a locuitorilor care lucrează în servicii. „S-a produs o gentrificare generalizată a orașului, care a dus la schimbarea compoziției economice a celor care lucrează în oraș”, declară acesta.

Cu privire la tensiunile interetnice din oraș, sociologul spune că procentul mare de locuitori cu studii universitare ai Clujului (52% din populația activă) determină o proporție mai mică de atitudini xenofobe sau naționaliste în această zonă. De asemenea, declară Norbert Petrovici, una din cauzele scăderii gradului de tensiune dintre români și maghiari, din punct de vedere al românilor, este faptul că tensiunile pe bază geografică s-au mai diminuat, deoarece populația maghiară nu mai e concentrată predominant în centrul orașului, cum era până în 2000.

Cluj - capitala IT-ului din România, tot un mit?

Tema Clujului prezentat ca „Silicon Valley de România” a fost și ea dezbătută în cadrul evenimentului, Norbert Petrovici confirmând numărul mare de personal care lucrează în domeniul IT în Cluj, procentajul total din lucrătorii din acest domeniu fiind al doilea ca număr, după București, cu 1 din 10 locuitori ai Clujului care muncesc în această industrie. 

În timp ce companiile IT din București dezvoltă produse care deservesc piața internă, majoritatea companiilor din Cluj se orientează către export, sociologul sugerând, în analiza acestui subiect, o abordare care se concentrează mai puțin pe producția de import sau export, ci mai mult pe chestionarea sustenabilității modelului de business în care se investește în companii românești de IT, care mai apoi sunt vândute companiilor străine.

Dezbaterea s-a încheiat cu o reflecție asupra valorilor comune, care sunt cele ce fac locuitorii acestui oraș să se simtă parte din complexa identitate clujeană.