Cum ar putea deveni Clujul orașul ideal – Profesioniști din 9 țări și teme actuale la conferința de dezvoltare urbană MCC

Orașul viitorului: cooperare și sustenabilitate

Cu toți ne dorim un oraș pe care îl iubim. În orașul ideal și sănătos societatea civilă este activă, participă la formarea mediului și luarea deciziilor, clădirile vechi sunt renovate și utilizate în mod corespunzător, iar cele noi sunt acceptate sau chiar iubite de localnici. Un element cheie într-un astfel de oraș este ca reprezentanții diferitelor sectoare să lucreze împreună, iar instituțiile culturale au un rol esențial în crearea comunităților, aducând oamenii împreună. La conferința de urbanism al Mathias Corvinus Collegium, invitații au vorbit despre construirea comunităților, dezvoltarea economică și activități culturale, în timp ce întrebările specifice locale și motivul conservării patrimoniului a fost prezent pe tot parcursul discursului. 

Un alt aspect important este că agricultura și alimentația potrivită ar trebui integrate în dezvoltarea orașelor, a remarcat Dr. Prof. Yves Cabannes, specialist în urbanism, fost director al catedrei de planificare a dezvoltării la Bartlett Development Planning Unit (UCL London). România exportă jumătate din recoltă, dar în același timp importă o cantitate enormă de produse alimentare. Avem nevoie de un sistem alimentar mult mai autosustenabil, de agricultură urbană eficientă, organizații care susțin vânzătorii locali și reciclare potrivită de alimente. Toate acestea ar trebui învățate și chiar practicate deja în școli. Oamenii au nevoie de alimente sănătoase, cultivate local, la prețuri accesibile. Doar așa pot deveni sustenabile localitățile.

Crearea legăturii între societate, specialiști și instituții

Fiecare oraș este unic, dar probleme sunt comune, iar cheia este crearea legăturii între specialiști, societate și instituții publice. Între obiectivele conferinței de dezvoltare urbană MCC a fost crearea unei rețele profesionale în cadrul căreia oricine interesat de subiect avea posibilitatea de a face schimb de idei și a discuta despre posibilitățile și viitorul orașelor noastre. Evenimentul și-a propus să exploreze procesele care ne modelează mediul și viitorul în cel mai cuprinzător mod posibil, reunind diferite discipline și reprezentanții acestora. 

Conferința a fost deschisă de Botond Talpas, director MCC, care a subliniat importanța conservării patrimoniului cultural, a sustenabilității și a incluziunii în contextul creșterii rapide a populației și al schimbărilor de infrastructură. „MCC sprijină tinerii talentați care se simt responsabili față de mediul lor înconjurător și, pe termen lung, folosesc cunoștințele dobândite în beneficiul comunităților lor. Conferința este un semn al angajamentului nostru față de această cauză”, a adăugat directorul. 

Experți din întreaga lume, prezenți la Cluj

În calitate de keynote speaker, Dr. Robin Mazumder, psiholog și expert în neuroștiințe, a prezentat rezultatele cercetărilor sale și povestea sa. „Uneori cred că acest oraș încearcă să mă omoare”, i-a spus un bărbat cu dizabilități lui Robin Mazumder când i-a povestit, cum încerca să traverseze o stradă aglomerată din orașul natal. Discuția l-a inspirat pe terapeut să studieze modul în care mediul urban influențează bunăstarea oamenilor, comunității și a societății, și scrie o carte despre experiențele sale. El folosește tehnologia portabilă și realitatea virtuală pentru a măsura reacțiile fiziologice la mediul urbane.

Ca terapeut a remarcat că una dintre cele mai mari probleme în orașe este izolarea socială, mai ales din cauza Coronavirus s-a creat o adevărată epidemie de singurătate, iar mediul urban aglomerat, designul monoton și fără suflet, lipsa spațiilor verzi pot agrava bolile mintale sau contribuie la apariția lor. „Avem nevoie unii de alții mai mult decât orice pentru a supraviețui”, a adăugat expertul. Prezentarea a fost urmată de reflecțiile lui Dr. Calum T. M. Nicholson, antropolog britanic cu diplomă din Cambridge și Oxford.

La conferință au mai fost invitați experți precum Dr. Izaskun Chinchilla, profesoară la Bartlett School of Architecture (UCL Londra), Yasha Young, curatoare, producer și fondatoare al Urban Nation Berlin, Jaakko Blomberg, artist, co-fondator al Helsinki Urban Art, Agnieszka Kolek, lidera departamentului de relații culturale MCC Bruxelles, David Parrish, specialist în creativitate și afaceri, și Kris Andreychuk, liderul echipei de cercetare și știința datelor în orașul Edmonton. 

Între profesioniștii din România se numără Dr. Șerban Țigănaș, arhitect, decan al Facultății de Arhitectură și Urbanism la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Eliza Yokina, arhitectă, fondatoare al Cumulus Architecture Office și De-a Arhitectura, Dr. Árpád Furu, inginer de conservare a patrimoniului, etnograf, Rarița Zbranca, directoare de programe la Centrul Cultural Cluj, Andi Daiszler, manager cultural, Andra Tănase, Senior Green and Digital Strategist la Transilvania IT Cluster și Nóra Dobre, specialistă în HR și comunicare, cadru didactic la UBB.

Peisaj urban: Cluj-Napoca

Care este cea mai frumoasă clădire în Cluj, construită în ultimii 30 de ani? Specialiștii au răspuns destul de greu la această întrebare. La ultimul panel al conferinței invitații au evaluat situația actuală a municipiului, în mod special a dealului Cetățuii și au discutat despre posibilitățile orașului. 

La discuție au participat Dr. Virgil Pop, arhitect, profesor universitar, specialist în protejarea monumentelor și siturilor istorice, Dan Clinci, arhitect, project manager la Institutul pentru Cercetări în Economie Circulară şi Mediu „Ernest Lupan”, Tibor Weber, inginer civil, fondator și manager al Weberbau, Camelia Sisak și Dr. Silviu Aldea, arhitecți și cadre didactice ale Facultății de Arhitectură și Urbanism la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, fondatori ai Atelier MASS, care se ocupă de reabilitarea dealului Cetățuii. Discuția a fost moderată de Dr. Szabolcs Guttmann, arhitect specializat în protejarea monumentelor și siturilor istorice. Dealul Cetățuii este un loc emblematic în Cluj, iar în ciuda greutăților, toată lumea are intenții bune și proiectul avansează, au spus specialiștii. Însă conflictele apar imediat ce ies în evidență interesele personale. Azi toată zona a Cetățuii are 7 proprietari care creează situații absurde. 

Invitații au mai specificat că elementele dominante în peisajul urban indică valorile orașului, dar în ultimii ani această imagine a fost perturbată de urmărirea unor profituri temporare. Silueta orașului este un simbol în sine, și peisajul urban este o moștenire istorică care necesită îngrijire.

În cadrul evenimentului, Dan Ștefan Tarcea, viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, a vorbit despre dezvoltările în curs și planurile de viitor ale orașului, cum ar fi electrificarea completă a transportului public, extinderea rețelei de piste pentru bicicliști și reducerea emisiilor de carbon ale orașului. El consideră că conferința a atins teme actuale, de importanță mare, având în vedere provocările viitoare ale orașului în dezvoltarea urbană, precum eficiența energetică, gestionarea resurselor naturale, reabilitarea spaţiilor verzi și gestionarea traficului, toare care duc la creșterea calității vieții.

Conferința a fost încheiată de Stephen Sholl, directorul de comunicare internațională al MCC. El a spus că avem nevoie de orașe sănătoase, pe care le putem iubi. Aceste medii urbane pot fi create de gândire colectivă și activitate comună, căutând întotdeauna frumusețea, pe care trebuie să o aplicăm în arhitectură și în conservarea patrimoniului.