De ce nu vorbesc ungurii românește? – Eveniment bilingv la Cluj despre importanța învățării limbii române

De ce nu vorbesc ungurii limba română? – a fost întrebarea pusă în cadrul unei discuții organizate de MCC pentru a găsi răspunsuri la provocările legate de învățarea limbii de către maghiarii din România. În cadrul evenimentului, experții au clarificat și combătut concepții greșite și mituri răspândite atât în comunitatea română, cât și în cea maghiară. Dr. András Bethlendi, jurist, expert în drepturile minorităților, directorul activităților academice al MCC, Cristian-Andrei Ciornea, jurist și cadru didactic la Universitatea Babeș-Bolyai, Karola Kovács, lingvistă și alumnă MCC, și Daniel Rotaru, viitor profesor de limba română și student la MCC, și-au împărtășit gândurile despre subiect. Discuția a fost moderată de Hanna Ugron, project manager în departamentul de activități academice al MCC.

Una dintre cele mai semnificative concepții greșite evidențiate de participanți este aceea că maghiarii nu pot și nu doresc să învețe limba română. Dr. András Bethlendi a utilizat cercetări sociologice pentru a arăta că 90% dintre maghiari consideră că este important să cunoască limba română și consideră că lipsa acestei cunoașteri reprezintă un dezavantaj. Procesul este, de asemenea, complicat de presiunea socială și de așteptările pe care le avem de la noi înșine. Daniel Rotaru a atras atenția asupra faptului că în localitățile cu majoritate maghiară nu este nevoie ca oamenii să cunoască limba română în viața de zi cu zi, iar acest lucru dă naștere la o distanțare de această limbă. Copil al unei familii mixte, el a declarat că și-ar dori să devină profesor de limba română în orașul său natal, Odorheiu Secuiesc.

Cristian-Andrei Ciornea a ajuns la concluzia că elevii au adesea rețineri din cauza fricii de a greși și de a fi criticați. De asemenea, el a subliniat deficiențele structurale din sistemul de învățământ: consideră că este responsabilitatea statului să promoveze multilingvismul la nivel instituțional, să ofere o educație flexibilă, motivantă și centrată pe oameni, precum și să ofere oportunități și spațiu pentru dialog. „Într-un sistem politic în care acest lucru a eșuat, responsabilitatea devine o datorie individuală”, a adăugat el. Karola Kovács a vorbit, de asemenea, despre sentimentul de anxietate și frustrare pe care îl resimt maghiarii, ceea ce creează bariere semnificative în calea comunicării. Lingvista, care a studiat sisteme care funcționează bine în străinătate, a spus că toată lumea ar trebui să renunțe la așteptări și să se concentreze pe acceptare și înțelegere, la fel ca în alte țări.

Dr. András Bethlendi a caracterizat învățământul maghiar din Transilvania ca fiind competitiv, dar a subliniat consecințele pe termen lung ale lipsei de cunoștințe de limba română. Cunoașterea insuficientă a limbii de stat poate duce la discriminare structurală. De exemplu, rata disproporționat de mare de eșecuri a elevilor maghiari la examenele de absolvire a școlii în limba română poate încălca dreptul de acces la învățământul superior, iar utilizarea incomodă a limbii române poate duce la venituri mai mici și la o participare limitată la afacerile publice. "Învățarea limbii române poate părea adesea o sarcină și o datorie, dar este în primul rând un drept. Membrii comunității maghiare au dreptul să învețe limba de stat și ar trebui să primească sprijinul necesar din partea statului pentru a face acest lucru", a subliniat juristul. El a adăugat că statul ar trebui să permită învățarea limbii române în mediul școlar, indiferent de loc. Utilizarea funcțională a limbii, preconizată în reforma educației din 2011, este un bun punct de plecare, dar nu există instituții care să folosească acest cadru legal și lipsesc instrumentele și punctele de sprijin care să ajute profesorii și părinții.

Vorbitorii au fost de acord că respectul reciproc este esențial pentru o conviețuire armonioasă și poate fi exprimat prin gesturi simple, cum ar fi salutul în limba celuilalt, semne multilingve de informare și denumiri de locuri sau comunicare multilingvă în instituții. Concluziile finale ale evenimentului i-au încurajat pe participanți să observe cadrul problematic mai larg al învățării limbii române: în spatele lui se află probleme sociale și culturale mult mai profunde, pe care avem responsabilitatea individuală de a le rezolva și de a le îmbunătăți.

"La MCC, în cadrul evenimentelor pe care le organizăm, acordăm o atenție deosebită abordării unor teme de actualitate relevante pentru comunitate. Am organizat această discuție cu ocazia Zilei Internaționale a Limbii Materne, dar o considerăm ca fiind începutul unui dialog", a declarat Botond Talpas, Directorul Activităților pentru Transilvania din cadrul MCC. Directorul a adăugat faptul că organizația va continua să exploreze subiectul mai în profunzime în cadrul unor discuții și dezbateri viitoare.