Reading time: 3 minutes
Primul tur al alegerilor prezidențiale din România din 2024 a scos la iveală, în mod neașteptat, fragilitatea democrației noastre. Decizia ex officio a Curții Constituționale, cu o semnificație istorică, privind reorganizarea alegerilor, precum și proliferarea manifestărilor legionare, explicite sau cu subînțeles, în spațiul public, au stârnit confuzie și teamă în societatea noastră. Sub această temă comună - Democrația sub presiune - Mathias Corvinus Collegium a găzduit la Cluj-Napoca, pe data de 29 aprilie, două evenimente care au pus reflectorul pe tensiunile dintre libertate, memorie istorică și protecția sistemului democratic.
Primul eveniment, intitulat „Limitele protecției democrației”, i-a reunit pe profesorul Francesco Palermo (Universitatea din Verona), avocatul și profesorul Radu Chiriță (Universitatea Babeș-Bolyai), fiind moderat de András Bethlendi, director academic al MCC.
În centrul dezbaterii s-a aflat anularea fără precedent a primului tur al alegerilor prezidențiale din România, la finalul anului 2024, de către Curtea Constituțională. Inițial validate, alegerile au fost ulterior invalidate ex officio (adică din proprie inițiativă), în baza unor presupuse interferențe străine și practici de campanie considerate neloiale – în special campanii digitale susținute pe platforme precum TikTok. Totodată, mai mulți candidați, printre care figuri cunoscute precum Diana Șoșoacă și Călin Georgescu, au fost excluși din competiție.
Profesorul Radu Chiriță a caracterizat situația drept „fără precedent și neașteptată”, subliniind lipsa unui cadru legal clar care să reglementeze astfel de intervenții. El a atras atenția că, deși conceptul de „democrație militantă” permite democrațiilor să se apere împotriva actorilor antidemocratici, folosirea acestui principiu fără o bază juridică solidă riscă să submineze încrederea cetățenilor în statul de drept.
Profesorul Francesco Palermo a oferit o perspectivă comparativă europeană asupra cazului românesc, explicând că deși nu este un caz unic, ridică semne de întrebare. A amintit, de exemplu, anularea alegerilor prezidențiale din Austria în 2016, dar și interzicerea partidelor extremiste în Germania postbelică. În schimb, în 2017, aceeași Curte Constituțională germană nu a interzis un partid cu tendințe extremiste, argumentând că acesta nu era suficient de influent pentru a justifica încălcarea principiului libertății politice – o decizie riscantă, a subliniat Palermo, pentru că „atunci când un partid devine cu adevărat relevant, s-ar putea să fie prea târziu pentru a-l interzice”.
Această tensiune evidențiază un aspect esențial: democrația este fragilă, și deși uneori necesită măsuri excepționale, acestea trebuie să fie reglementate clar prin lege, pentru a nu deveni arbitrare.
Un alt punct central al dezbaterii a fost rolul jucat de platformele digitale – în special TikTok – în procesul electoral. Experții au pus sub semnul întrebării lipsa reglementărilor privind publicitatea politică în mediul online, unde algoritmii pot fi folosiți pentru a manipula opinia publică. Totuși, Chiriță și Palermo au avertizat împotriva unei reglementări excesive care ar putea încălca libertatea de exprimare. Soluția, au spus ei, este adaptarea cadrului legal, astfel încât să se facă distincție între promovarea comercială și mesajul politic.
Discuția s-a încheiat cu reflecții asupra unei întrebări mai ample: Poate democrația să se apere fără a deveni autoritară? Atât Chiriță, cât și Palermo au afirmat că democrația trebuie, într-adevăr, să se apere — însă numai prin mecanisme clar definite, cu baze legale solide și în concordanță cu valorile democratice.
Ei au subliniat că democrația nu înseamnă doar domnia majorității, ci înseamnă domnia legii, respectul pentru drepturile omului și limitarea instituțională a puterii. „Există limite ale voinței majorității” le-a reamintit Palermo celor prezenți. „Fără aceste limite, riscăm să alunecăm într-un sistem care nu mai respectă valorile democratice pe care ne străduim să le protejăm.”
