Reading time: 3 minutes

La mai bine de 400 de ani de când a fost scrisă, piesa Hamlet a lui Shakespeare a primit o nouă înfățișare la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj. Dr. Patrick Shoaf Gray, Dr. Adrian Papahagi, Gábor Tompa și Dr. András Visky au discutat despre unicitatea piesei, despre întâlnirea dintre trecut și prezent și despre adaptarea creativă în cadrul unei mese rotunde publice la Mathias Corvinus Collegium (MCC), luni, 30 mai.

La discuția intitulată „Hamlet, contemporanul nostru? Punerea în scenă a lui Hamlet în trecut, prezent și viitor”, care a avut loc la centrul regional al MCC din Cluj-Napoca, invitații au vorbit despre reinterpretarea contemporană a celei mai cunoscute tragedii a lui Shakespeare, despre schimbările, aluziile ascunse și simbolismul din piesă. Discuția a fost moderată de Dr. Patrick Shoaf Gray, conferențiar universitar de studii englezești și director de arte liberale (Universitatea Durham), profesor invitat la MCC. Invitații au fost Dr. Adrian Papahagi, profesor de literatură engleză la Universitatea Babeș-Bolyai, directorul Centrului de Istoria Cărții și a Textelor (CODEX), UBB, Gábor Tompa, regizor, poet și profesor (Universitatea din California), director al Teatrului Maghiar din Cluj, președintele Uniunii Europene a Teatrului, și Dr. András Visky profesor universitar (Universitatea Babeş-Bolyai, Universitatea Károli Gáspár din Budapesta), director artistic adjunct al Teatrului Maghiar de Stat Cluj.

Gábor Tompa pune în scenă Hamlet pentru a patra oară, a doua oară la Cluj-Napoca, și de fiecare dată a făcut-o diferit. El crede că actuala producție are un impact mai puternic, deoarece piesa a fost abordată din perspectiva tinerei generații: a fost necesar să se ajungă la adevăr prin societatea de consum, manipularea mediatică și straturile de minciuni. Participanții au abordat mai întâi semnificația scenografiei simple, dar grăitoare a piesei, ale cărei elemente principale indică, de asemenea, relațiile schimbătoare dintre personaje.

Dr. Adrian Papahagi a subliniat că piesa, veche de mai bine de 400 de ani, a fost scrisă într-o perioadă de conflict între catolicism și protestantism. Profesorul a evidențiat specificul celor două confesiuni și apoi a descris simbolistica purgatoriului, a spiritului, a locurilor și a numelor, concluzionând că piesa este centrată pe providență și credință.

„Conceptul este pe primul loc, iar acesta creează textul”, a spus Dr. András Visky despre elementele schimbate, părțile evidențiate și omise din piesa originală, adăugând: „Dacă nu te bagi în text, devine plictisitor, nu trebuie să fii ascultător, trebuie să te pierzi în el”. De exemplu, de data aceasta avem parte de o incursiune în copilăria lui Hamlet și a Ofeliei, cufundându-ne și mai mult în tragedie.

Gábor Tompa a împărtășit că, având copii tineri, este interesat în mod special de Hamlet-ul generației de astăzi, de modul în care aceștia văd viitorul, lumea, modul în care iau decizii: „Ca părinte, mă interesează această generație tânără plină de speranță, valoroasă, care reprezintă speranța în această lume complicată.”

„Am avut un eveniment special la Centrul MCC din Cluj-Napoca. Această masă rotundă este un bun exemplu de apropiere a educatorilor MCC și a profesioniștilor din comunitatea locală”, a declarat Botond Talpas, director general al MCC Transilvania. El a adăugat că, pe lângă conferințele semnificative în limba maghiară care au loc în toată Transilvania, discuțiile în limba engleză din Cluj-Napoca sunt, de asemenea, un mare succes, oferind posibilitatea unui public mai larg de a cunoaște MCC-ul. Un astfel de eveniment este seria de conferințe Transylvania Lectures, care reunește lunar vorbitori distinși pe teme sociale cheie.