„Este mai greu să fii liber decât să nu fii liber.” Discuție cu Ana Blandiana și Virgiliu Țârău despre reziliența spiritului sub opresiune

Revoluția din 1989 a marcat începutul tranziției României către democrație și libertate. La 35 de ani de la acest moment definitoriu, în contextul anului 2024, marcat de alegeri semnificative, Mathias Corvinus Collegium (MCC) a organizat la Cluj-Napoca o serie de 3 dezbateri, desfășurate între 10-12 decembrie, dedicate acestui eveniment. 

Discuția cu titlul „Reziliența spiritului sub opresiune”, care a avut loc pe data de 11 decembrie, la sediul MCC, a tratat importanța memoriei istorice colective în fortificarea și consolidarea valorilor democratice în societate și a explorat tema rezilienței intelectuale și a rezistenței culturale în fața regimurilor totalitare.

Invitații au fost Ana Blandiana, poetă, prozatoare, eseistă și inițiatoare de proiecte civice și culturale, fondatoare a Memorialului Victimelor Comunismului de la Sighet, reper al gândirii libere și o apărătoare constantă a valorilor democratice și dr. Virgiliu Țârău, profesor universitar și istoric la Universitatea Babeș-Bolyai, specializat în istoria contemporană, cu accent pe comunismul românesc și tranzițiile politice din Europa de Est. Aceștia au împărtășit povești personale din perioada comunistă și au analizat impactul opresiunii asupra comunităților și felul în care trecutul ne învață să protejăm și să promovăm libertatea în prezent și viitor. Discuția a fost moderată de Hanna Ugron, project manager la MCC.

Cenzura și condiția intelectualului în perioada comunistă

Poeta Ana Blandiana a împărtășit publicului mai multe experiențe și povești din viața sa, care relevă relația intelectualilor și a cetățenilor români cu libertatea și cenzura în perioada comunistă.

Una dintre ele evocă un articol apărut în anul 1985 în ziarul britanic „The Independent”, care pornește de la poezia „Totul” a Anei Blandiana, poezie care conținea o înșiruire de cuvinte prin cheia cărora se putea citi imaginea regimului ceaușist din România. Conform poetei, unul dintre cuvinte, „pisici”, făcea trimitere la povestea Spitalului Brâncovenesc din București, care funcționa într-o clădire istorică și pe care Nicolae Ceaușescu urma să o evalueze pentru a decide dacă o va demola sau nu. Aflat într-o vizită oficială în clădire, dictatorul era însoțit de un ofițer de Securitate și un câine, care, la întâlnirea cu una dintre pisicile aflate în preajma spitalului, s-a speriat și a început să alerge, trăgându-l după el și pe ofițer, întâmplare care a stârnit râsul tuturor aflați în clădire. Ca urmare a acestei reacții, pe care a considerat-o o jignire personală, Nicolae Ceaușescu a decis pe loc că monumentul va fi demolat.

Discutând despre rolul literaturii în perioada comunistă, Ana Blandiana a afirmat că „literatura și poezia țineau loc de religie, de istorie, de tot felul de lucruri interzise”, fiind esențiale în lupta intelectuală cu regimul opresiv.

Dr. Virgiliu Țârău a vorbit despre evoluția cenzurii în comunism, relatând că, până în anul 1974, partidul unic oprise diversificarea stilurilor literare și începuse controlarea producției, oprimând formele de exprimare pentru a împiedica nașterea unor nuclee intelectuale incontrolabile. După anul 1974, spune profesorul, regimul a trecut la nivelul următor de cenzură, devenind el însuși producător cultural, pentru răspândirea propagandei de partid. „Valoarea culturii se răsfrângea atunci nu doar la nivel de producție literară, ci și la nivel de posesie individuală.”, a declarat dr. Virgiliu Țârău.

În ceea ce privește relațiile româno-maghiare sub regimul ceaușist, invitații au evidențiat că, în pofida cenzurii, s-au derulat schimburi culturale semnificative. Traducerile literare – opere române traduse în limba maghiară și cele maghiare traduse în română – au reprezentat forme de colaborare intelectuală și de apropiere între comunități, oferind un exemplu de rezistență și solidaritate.

Cum pot intelectualii să contribuie astăzi la transmiterea și menținerea libertății și a valorilor democratice?

Dezbătând rolul intelectualilor în păstrarea memoriei trecutului și transmiterea ei către generațiile următoare, astfel încât lecțiile dureroase să nu fie uitate, dr. Virgiliu Țârău a spus că, în contextul unei societăți care pune accentul pe tehnologie, „rolul intelectualului nu va putea dispărea niciodată, iar directorii de conștiință nu vor fi găsiți pe canalele de internet.”

El menționează, de asemenea, importanța unor spații care pot funcționa asemenea unor „manuale vii” de istorie și care spun povestea unor momente dureroase, dar reale din istoria noastră, dând exemplu Memorialului Victimelor Comunismului de la Sighet, fondat de Ana Blandiana.

Ana Blandiana spune că „cine înțelege mai mult, este responsabil mai mult și, de asemenea, vinovat că nu încearcă să practice solidaritatea”, completând cu faptul că „societățile au fost duse înainte de minorități gânditoare”, însă, este esențial ca intelectualii să coexiste și să comunice mai des cu marea masă de cetățeni.

Societatea civilă este, de asemenea, din punctul de vedere al poetei, un bastion important în lupta pentru păstrarea libertății, iar o formă de angajament a intelectualilor în progresul societății este și implicarea în organizații civice.

Modelele umane care să inspire și să ghideze tinerii au reprezentat o temă de discuție, iar Ana Blandiana a menționat potențialul de model al sportivului David Popovici, spunând că „model poate fi oricine, nu doar scriitorii, oamenii de știință sau de cultură. Tinerii își pot fixa un set de idei pe care ei înșiși sa le poată realiza și, astfel, să-și fie unii altora modele.”

O reflecție despre conceptul de libertate a încheiat evenimentul, Ana Blandiana spunând că „libertatea nu este o noțiune statică, ci un concept care trebuie cucerit în fiecare clipa, altfel își pierde intensitatea și se degradează.”

Alte două evenimente au avut loc ca parte a comemorării organizate de MCC. Pe 10 decembrie, publicul a vizionat filmul premiat al lui Andrei Zincă „Și atunci, ce e libertatea?”, bazat pe romanul „Proiecte de trecut” de Ana Blandiana. Proiecția a fost urmată de o discuție între Balázs Kató, student al MCC, și regizorul Andrei Zincă despre cum este înțeleasă ideea de libertate de diferite generații. Joi, 12 decembrie, Dr. Giacomo Pace Gravina, profesor la Facultatea de Drept a Universității din Messina, împreună cu Dr. Emőd Veress, profesor de drept și cadru didactic la MCC, au explorat intersecția dintre drept, artă și totalitarism, făcând paralele între regimul fascist al lui Mussolini și regimul comunist al lui Ceaușescu.

În conformitate cu  tema comemorării, artistul George Roșu a realizat trei ilustrații care evocă forme de rezistență umană în fața opresiunii: despre ceasul oprit din Piața Mihai Viteazu din Cluj, acțiunile Doinei Cornea și eseul lui Cs. Gyímesi Éva, interzis de regim. Expoziţia poate fi vizitată în centrul MCC din Cluj, la Hotel Belvedere.