Reading time: 4 minutes
Realegerea lui Donald Trump nu numai că a remodelat politica americană, dar a provocat valuri și în lumea occidentală, intensificând crizele existente și expunând eșecuri politice profunde. După cum a subliniat John O'Sullivan în cadrul celei mai recente discuții din cadrul seriei Transylvania Lectures, revenirea lui Trump la putere simbolizează o schimbare mai amplă – una care pune sub semnul întrebării curenții politici dominanți de lungă durată și structurile actuale de putere.
Discuția intitulată „Întoarcerea lui Trump: Provocări și oportunități pentru Europa Centrală și de Est” a avut loc pe 28 ianuarie la Centrul Mathias Corvinus Collegium (MCC) din Cluj-Napoca, ca parte a seriei de evenimente Transylvania Lectures. Speakerii invitați au fost John O'Sullivan, președinte și fondator al Danube Institute din Budapesta, editor al revistelor Quadrant, Hungarian Review și National Review. Partenerul său de discuție a fost Dr. Calum Nicholson, director de cercetare la Danube Institute.
În ciuda confruntării cu ceea ce O'Sullivan a descris drept „obstacole enorme”, victoria lui Trump a fost decisivă. „Trump nu numai că a câștigat mult, dar a trebuit să depășească obstacole enorme”, a remarcat O'Sullivan, enumerând printre obstacolele cu care s-a confruntat președintele ostilitatea presei, provocările juridice și disensiunile interne ale republicanilor. Succesul său nu a fost doar o continuare a bazei sale anterioare, ci o transformare a Partidului Republican într-o „coaliție multietnică, multireligioasă, cu sentimente majoritare”. Aliniindu-se cu figuri precum Elon Musk, Vivek Ramaswamy și Tulsi Gabbard, Trump a ajuns să fie asociat cu pragmatismul și inovația.
Tulburări politice globale
O'Sullivan a subliniat faptul că revenirea lui Trump la putere are loc într-un moment de instabilitate politică fără precedent în lumea occidentală. „De la alegerea lui Trump, dar chiar înainte ca acesta să intre în funcție, viața politică din întreaga lume occidentală a generat crize politice una după alta”, a observat expertul. El a citat exemple precum prăbușirea coaliției de guvernare din Germania, tulburările din politica franceză, destrămarea partidelor tradiționale în Irlanda și amânarea alegerilor în România din cauza unor temeri de influență străină.
Politica europeană, în special, a fost marcată de o nemulțumire față de partidele și instituțiile consacrate. De la ascensiunea AFD în Germania la succesul partidului lui Marine Le Pen în Franța, valul populist observat pentru prima dată în 2014 nu s-a potolit, ci s-a transformat într-o provocare în toată regula la adresa establishmentului politic al Uniunii Europene. „Aproape toate aceste răsturnări recente indică o slăbire a curenților politice europene dominante în prezent, dar și creșterea provocărilor politice la adresa acestora”, a adăugat O’Sullivan.
O bătălie între elite și populiști
O'Sullivan consideră lupta politică actuală drept o confruntare între „o clasă revoluționară de noi elite progresiste” și „o mișcare populistă contrarevoluționară”. El a enumerat principalele câmpuri de luptă, cum ar fi politica de migrație, suveranitatea națională și dezbaterile culturale privind genul și libertatea de exprimare. „Atitudinile politice ca rezultat al acestei noi alegeri politice au devenit mai polarizate, mai ideologice și mai înrădăcinate în nemulțumirea societății”, a adăugat expertul.
Revenirea lui Trump reprezintă o provocare directă la adresa acestor elite, în special prin opoziția sa față de structurile de guvernanță internațională. Una dintre primele sale decizii executive - retragerea din Organizația Mondială a Sănătății (WHO)- semnifică un efort mai larg de a revendica procesul decizional național de la instituțiile globale neeligibile. „Vom lua aceste decizii în America”, a citat președintele expertul, exprimând un scepticism general față de organizațiile supranaționale.
Evoluția lui Trump: De la showman la om de stat?
O observație cheie a discuției a fost modul în care Trump însuși a evoluat. La începutul carierei sale politice, acesta era considerat un entertainer abil în manipularea mass-mediei, care lua avantaj de personalitatea sa carismatică. Acum, însă, unii observatori detectează o schimbare. „Ceea ce am observat de când a fost împușcat este că se comportă mult mai calm și mult mai puțin combativ”, a remarcat Calum Nicholson. Dacă această versiune a lui Trump se menține, el ar putea apărea nu doar ca un perturbator, ci ca o figură transformatoare în politica globală.
Realegerea lui Trump nu este doar un moment în istoria americană, ci și o parte a unei realinieri politice mai ample în Occident. Rămâne de văzut dacă el va reuși să își consolideze moștenirea ca figură istorică mondială. Cu toate acestea, ceea ce este clar este că influența sa se extinde mult dincolo de granițele SUA, acționând atât ca un catalizator, cât și ca un simbol al valului populist care remodelează politica globală. După cum a spus O'Sullivan, „Trump poate că nu este phoenixul, dar este focul”.
