„Libertatea trebuie găsită în noi” – Povestea unei deportări pe marele ecran

Evenimentul, organizat în cadrul seriei Transylvania Lectures, a oferit publicului o oportunitate specială de a explora semnificația complexă a libertății printr-o operă artistică remarcabilă și discuțiile din jurul său. De asemenea, a abordat momentele întunecate, destinele tragice și evenimentele regimului comunist, care pot avea ecouri chiar și astăzi, afectând copiii, nepoții și strănepoții celor care le-au trăit.

Inspirată din evenimente reale petrecute în România comunistă, povestea se bazează pe romanul „Proiecte de trecut” de Ana Blandiana. Filmul din 2020 a fost premiat la numeroase festivaluri internaționale și prezintă destinele unui grup de oameni, dar în același timp spune și povestea a 40.000 de oameni nevinovați deportați în Bărăgan în anii 1950. Printre protagoniști se numără un profesor de istorie care speră în schimbarea promisă de comuniști, soția sa care visează la Paris, un maghiar și un german, un preot ortodox și familia sa, un fost soldat și un rom rezistent. După deportare, aceștia trebuie să-și reconstruiască viața de la zero, descoperind treptat că, deși au pierdut totul și au rămas singuri în pustietate, circumstanțele dificile dau un nou sens cuvântului „libertate.”

Imaginea vizuală a filmului reflectă simbolic pierderea și recâștigarea libertății. În timpul discuției, Zincă a explicat că utilizarea deliberată a culorilor a ilustrat cum opresiunea politică a privat oamenii de viață și speranță. Tonurile calde și vibrante din scenele inițiale dispar treptat până când domină griul total. „Acest proces reflectă modul în care bucuria și voința liberă sunt drenate din viețile oamenilor,” a subliniat regizorul, adăugând că, pe măsură ce personajele se adaptează la viața pe „insula lor pustie,” lumea lor începe să recâștige culoare.

O altă abordare importantă a discuției a fost cea filozofică privind esența libertății. Zincă a subliniat că libertatea nu înseamnă doar adaptarea la circumstanțe, ci recunoașterea a ceea ce ne face umani. A oferit exemplul unui prizonier politic care, deși a petrecut 20 de ani în închisoare, a rămas liber într-un fel, scriind romane în imaginația sa. „Libertatea este o experiență profund personală, care nu este dată de mediu, ci trebuie găsită în interior,” a spus el.

Discuția a abordat și tensiunea dintre libertatea societală și cea individuală. Potrivit lui Zincă, cele două concepte pot intra uneori în conflict, iar adevărata provocare constă în realizarea libertății individuale la nivel societal. El a împărtășit experiențe personale, explicând cum emigrarea din România în Statele Unite l-a învățat că libertatea are întotdeauna un preț. „Libertatea oferită de societate implică întotdeauna compromisuri,” a remarcat el, adăugând că această realizare l-a inspirat să creeze filmul.

Balázs Kató, student la psihologie și membru al Programului Universitar MCC, a explorat subiectul libertății din perspectiva generațiilor tinere. El a evidențiat faptul că libertatea nu este de la sine înțeleasă în zilele noastre și necesită eforturi conștiente pentru a fi păstrată. În răspuns, Zincă a subliniat importanța diversității informațiilor și a autocunoașterii în înțelegerea și trăirea propriei libertăți.

Un participant a întrebat despre actualitatea mesajului politic al filmului. Zincă a răspuns că dialogul democratic și respectul sunt tot mai marginalizate, ceea ce pune în pericol libertatea societală. „Viitorul este în mâinile generației tinere; ei trebuie să creeze noi oportunități,” a spus el.

Regizorul a împărtășit și detalii despre procesul de realizare a filmului, dezvăluind că a rescris complet scenariul la începutul filmărilor deoarece nu a fost mulțumit de varianta originală. Cu doar două săptămâni la dispoziție pentru a da o nouă direcție poveștii, echipa a modelat povestea împreună la fața locului. Actorii întâlneau scene noi în fiecare dimineață, scrise de Zincă cu o seară înainte, transformând producția într-un „atelier” colaborativ. Condițiile de filmare au fost dure, mai ales în scenele de iarnă. Actorii au experimentat direct asprimea Bărăganului, sporind autenticitatea filmului. Zincă a adaptat continuu scenariul pe baza experiențelor de pe teren, ceea ce a făcut procesul de realizare dinamic și fluid.

La finalul serii, publicul a plecat nu doar cu o experiență cinematografică extraordinară, ci și cu realizarea că problema libertății este relevantă pentru fiecare epocă și fiecare generație, meritând o reevaluare continuă. Regizorul a subliniat că povestea de pe ecran nu este doar o prezentare a trecutului, ci și un avertisment că libertatea poate fi pierdută și recâștigată, iar istoria se poate repeta.