MCC Transylvania Lectures: maghiarii, văzuți prin ochii unui antropolog britanic care a conferențiat la Cluj

Evenimentul de marți a fost deschis de Ákos Péter, student al Programului Universitar MCC. Calum Nicholson a petrecut un an și jumătate în Ungaria și a vizitat Transilvania de mai multe ori și a împărtășit experiențele și ipotezele sale ca antropolog. Speakerul a comparat construcția națiunilor cu grădinăritul. El a spus că istoria este solul bun pe care se poate construi cultura de astăzi și că vecinii ar trebui să ofere spațiu și lumină grădinii pentru ca recoltele să poată crește. Invitatul a menționat că poporul maghiar nu a avut întotdeauna un „sol” bun de-a lungul istoriei și, în consecință oamenii au fost nevoiți să „grădinărească” tot timpul, iar astfel s-a dezvoltat o conștiință maghiară puternică. În opinia sa, deși situația maghiarilor, și mai ales a minorității, este adesea văzută ca un dezavantaj, această situație, împreună cu o conștiință națională puternică, poate fi benefică, deoarece oamenii sunt nevoiți să învețe diplomația, sensibilitatea față de mediu, realismul și pragmatismul. Potrivit lui Calum Nicholson, în teritoriile care au fost desprinse de Ungaria există un atașament mai puternic față de identitate, o mentalitate care le lipsește britanicilor.

Vorbitorul a menționat, ca asemănare dintre Marea Britanie și Ungaria, faptul că într-un fel ambele pot fi considerate insule: în timp ce una este înconjurată de apă, cealaltă este separată din punct de vedere lingvistic de zonele înconjurătoare. Succesul istoric al lumii anglo-saxone a fost marcat și de faptul că granițele sale sunt obiective, cu apa ca linie de demarcație clară, iar acolo unde acestea sunt pe uscat (ca în cazul granițelor cu Irlanda de Nord și cu Mexicul), au apărut conflicte. Calum Nicholson crede că acesta este un posibil motiv pentru care anglosfera vede multe lucruri în alb și negru și adesea nu reușește să îi înțeleagă pe maghiari, care sunt obișnuiți să gândească în termeni mai complecși și mai diplomatici, având în vedere că trebuie să se ocupe de multe probleme sensibile. Traumele trecutului și atașamentul față de istorie, care joacă un rol semnificativ în formarea identității naționale maghiare, au contribuit în mare măsură la acest lucru.

În timpul discuției, Töhötöm Szabó a subliniat faptul că antropologia culturală este atât despre cunoașterea celuilalt, a celor străini și îndepărtați, cât și despre înțelegerea noastră din perspectiva altor culturi. Nicholson a fost de acord, adăugând că șederea sa în Ungaria l-a învățat atât cum să cunoască o cultură străină, cât și cum să o examineze pe a sa în calitate de străin. Profesorul a precizat că îi place întotdeauna să viziteze Transilvania, unde găsește întotdeauna oameni deschiși și primitori.

Calum Nicholson este profesor invitat la MCC și la Danube Institute Budapesta, a studiat antropologie socială la Cambridge, studii de migrație la Oxford și și-a finalizat doctoratul în geografie umană. Anterior, a lucrat în calitate de consultant pentru dezvoltare și de cercetător parlamentar. Moderatorul discuției a fost dr. Árpád Töhötöm Szabó, etnograf și lector universitar la Departamentului de Etnografie și Antropologie Maghiară al Universității Babeș-Bolyai.

Transylvania Lectures este o serie de evenimente publice lunare cu speakeri invitați din străinătate. Desfășurate la centrul MCC din Cluj-Napoca, discuțiile se adresează în principal studenților, dar oricine poate participa și discuta cu experții invitați despre problemele importante și controversate ale timpului nostru. „Conferințele Transylvania Lectures se desfășoară deja de un an și reprezintă un punct remarcabil al activităților MCC în Transilvania, deoarece avem ocazia de a găzdui academicieni renumiți care se întâlnesc cu studenții noștri, dar în același timp oferim un spațiu pentru un schimb liber de idei între participanți”, a declarat Botond Talpas, director general al MCC Transilvania.