Gândirea critică și învățarea continuă, cele mai utile abilități în viitorul dominat de AI - Conferință despre viitorul muncii în Transilvania

Participanții invitați la dezbaterea publică au fost: David Timiș, Global Communications & Public Affairs Manager la Generation, Global Shaper al Forumului Economic Mondial, AI & Future of Work Speaker, Career Coach, Dr. Andrew Taylor, director general, Transylvania Executive Education (TEE), Dr. Nóra Dobre, expert în resurse umane și comunicare, Ioana Corujan, specialist în afaceri internaționale la Asociația Transilvania IT, Prof. Dr. Thomas Bewick, profesor invitat la Universitatea Staffordshire, Andra Tănase, Strategy & Membership Manager, Transilvania IT Cluster, Ana-Maria Stancu, fondator al RoboHub, CEO al Bucharest Robots, Prof. Dr. Zoltán Cséfalvay, liderul Centrului pentru Viitorul Tehnologic la MCC, Borbála Hatházy, coordonator al relațiilor internaționale la MCC, Prof. Dr. Gábor Halász, cercetător senior la Institutul de Cercetarea Educației MCC, Prof. Dr. Anca Simionca, decanul Facultății de Sociologie și Asistență Socială la Universitatea Babeș-Bolyai, Zsolt Sallai, Finance, Risk and Regulatory Reporting, Wolters Kluwer și drd. István Péter, coordonator relații internaționale la MCC. 

Gazda conferinței a fost Dr. Ralph Schöllhammer, lider al Center for Theory and Applied History in International Relations MCC, iar concluziile acesteia au fost formulate de către S-P O'Mahony, Consul onorific al Irlandei la Cluj-Napoca.

Ascensiunea inteligenței artificiale, o altfel de revoluție industrială

Viitorul pieței muncii nu se poate analiza fără a discuta impactul pe care îl au astăzi asupra ei tehnologiile noi și inteligența artificială, care prezintă, conform lui David Timiș, „în egală măsură oportunități și riscuri”. 

Invitatul a prezentat ascensiunea inteligenței artificiale ca pe o „nouă revoluție industrială, care se deosebește însă de cele din istorie din perspectiva rapidității cu care se petrece și a globalizării”, precizând că este important să ne pregătim atât pentru scenariile pozitive, cât și pentru cele negative care pot rezulta. De asemenea, el a discutat despre diferențele dintre inteligența artificială de tip „copilot”, dând exemplu în acest sens ChatGPT și inteligența artificială de tip „agent”, referindu-se la roboți și brațe robotice care nu necesită la fel de multă intervenție umană. 

Apariția acestor noi unelte în cadrul companiilor a început să determine înlocuirea angajaților cu alternative de inteligență artificială, care înseamnă automat o modificare importantă în numărul efectiv de locuri de muncă. 

Conform statisticilor, 59 milioane de locuri de muncă din Europa sunt în pericol în urma digitalizării rapide generate de pandemia COVID-19, iar un număr de 21 milioane de oameni de pe continent vor trebui să treacă printr-un proces de recalificare până în 2030, conform nevoilor de pe piață, în timp ce 90 de milioane de angajați vor trebui să dezvolte noi abilități pentru a-și menține locurile de muncă actuale. 

„Oamenii nu-și doresc în sine aceste locuri de muncă repetitive, însă cei care și-au pierdut locul de muncă din cauza angajării de roboți este necesar să fie susținuți în a-și putea dezvolta noi abilități pentru a putea avea acces la locuri de muncă relevante.”, declară David Timiș. 

Care sunt meseriile afectate de inteligența artificială, cum arată carierele viitorului și ce abilități sunt necesare pentru ele?

Conform unei demonstrații realizate prin intermediul ChatGPT de către David Timiș, în România, de exemplu, locul de muncă al unui electrician sau al unui instalator este mai sigur decât cel al unui programator, la fel cum rolurile care presupun luarea de decizii și elaborarea de analize personalizate nu sunt încă în pericol, cum ar fi, de exemplu, lucrătorii din educație, cei din industriile creative, asistenții sociali, analiștii de date, profesioniștii din domeniul medical, managerii, angajații din domeniul resurselor umane sau specialiștii în securitate cibernetică. 

Locurile de muncă necalificate și pozițiile de tip „entry level” par să fie cel mai ușor de înlocuit cu tehnologii de inteligență artificială, conform studiilor de la nivel global, deși, momentan, În România, forța de muncă umană este mai ieftină decât realizarea muncii prin intermediul roboților. 

În acest context, invitații s-au pus de acord asupra faptului că modul în care ne raportăm la învățare și cultivarea abilităților necesare pentru a putea fi relevanți pentru piața muncii trebuie să se adapteze noului peisaj.

Dr. Andrew Taylor este de părere că abilitatea de a cultiva o gândire critică este mai importantă decât competența digitală, punând accent pe scopul și relevanța muncii și nu doar pe acțiunile necesare pentru a genera productivitate la locul de muncă, Daniel Timiș enumerând, de asemenea, capacitatea de a lucra în echipă, de a fi creativ la locul de muncă, flexibilitatea, adaptabilitatea și comunicarea eficientă ca fiind abilități vitale, indiferent de peisajul muncii. Acesta a menționat faptul că este nevoie, în același timp, să învățăm să folosim uneltele tehnologice pe care le avem la dispoziție pentru a naviga provocările viitorului, concluzionând cu ideea că „inteligența artificială nu va înlocui complet oamenii la locul de muncă, dar oamenii care știu să lucreze cu inteligența artificială îi vor înlocui pe cei care nu știu.”

Dr. Nóra Dobre a introdus în discuție conceptul de „portofoliu al vieții”, discutând despre cum ne raportăm astăzi la o profesie unică, dar cum, în viitor, o persoană va avea, cel mai probabil, mai multe cariere de-a lungul vieții, ceea ce înseamnă că va trece prin multiple stadii de recalificare, pentru a face tranziția între meserii diferite. Invitata menționează faptul că fiecare rol profesional poate crea competențe care își vor putea găsi utilitate la viitoarele locuri de muncă.

Dr. Thomas Bewick a aplicat perspectiva economică a „optimismului rațional” în discursul său, spunând că, „în timp ce tehnologia pune în pericol locurile de muncă, acesta fiind singurul mod în care societatea poate trece de la un nivel al productivității la cel superior, pe termen mediu, tehnologia va fi complementară abilităților umane, favorizând astfel creșterea productivității și a populației angajate.”

Cum poate educația să pregătească viitorii angajați pentru provocările pieței muncii?

Punând în discuție modul în care ne raportăm astăzi la politicile și modelele de educație, Dr. Thomas Bewick a declarat că este necesar să reevaluăm aceste cadre, care încă reprezintă ceea ce era valabil în modelele industriale din secolul al XIX-lea, ele având nevoie urgentă de o reformă. 

De asemenea, el menționează faptul că este necesar să renunțăm la modelele de gândire care discriminează învățarea practică, în comparație cu cea academică, predicția sa fiind că, în viitor, oamenii vor avea 6-7 cariere de-a lungul vieții, deci procesul de învățare va fi unul constant. „Ar fi util să nu mai transformăm diplomele în locuri de muncă, ci locurile de muncă în diplome”, a spus profesorul, amintind de modelul ghildelor profesionale din trecut.

David Timiș este de părere că școlile profesionale sunt, de asemenea, importante, însă ele trebuie să corespundă unui interes real al celor care vor să le urmeze, deoarece dacă există pasiune pentru astfel de domenii, ele pot deveni locuri atractive de muncă. 

Referitor la cooperarea dintre mediul academic și cel profesional, Dr. Gábor Halász propune un model de cooperare constantă, de zi cu zi, care să se transforme astfel într-un parteneriat, iar responsabilitatea pregătirii viitorilor angajați să nu mai revină doar uneia dintre cele două părți.

Un rol important în pregătirea mai eficientă a absolvenților pentru piața muncii l-ar putea avea, conform Dr. Anca Simionca, comunitatea de alumni din universități, al căror interes față de aceste instituții nu fluctuează, iar experiența lor pe piața muncii ar putea să îmbunătățească oferta universităților. 

La finalul dezbaterilor, Consulul onorific al Irlandei la Cluj-Napoca a concluzionat că e necesar ca România și Europa de Est să încerce să-și depășească condiția de „tehnologizare medie și venituri medii”, subliniind rolul important pe care îl au comunitățile și cooperarea din interiorul lor pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru angajați.