Reading time: 3 minutes
Primul tur al alegerilor prezidențiale din România din 2024 a scos la iveală, în mod neașteptat, fragilitatea democrației noastre. Decizia ex officio a Curții Constituționale, cu o semnificație istorică, privind reorganizarea alegerilor, precum și proliferarea manifestărilor legionare, explicite sau cu subînțeles, în spațiul public, au stârnit confuzie și teamă în societatea noastră. Sub această temă comună - Democrația sub presiune - Mathias Corvinus Collegium a găzduit la Cluj-Napoca, pe data de 29 aprilie, două evenimente care au pus reflectorul pe tensiunile dintre libertate, memorie istorică și protecția sistemului democratic.
Într-un climat politic marcat de creșterea discursurilor antidemocratice, dezbaterea moderată de jurnalistul Lucian Mîndruță și susținută de invitații Marius Turda (profesor), Cristian Manolachi și Adina Marincea a reușit să articuleze o radiografie importantă a fenomenului fascist autohton și a formelor sale de reconfigurare în spațiul postdecembrist.
Relevanța discuției devine și mai acută în contextul în care, după cum s-a amintit, în noaptea anunțării rezultatelor parțiale ale alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, „cuvântul ‘legionar’ a fost cel mai căutat pe platforma DexOnline”.
„Mișcarea Legionară nu trebuie privită doar ca un capitol închis al istoriei. E un virus care a rămas rezident, care s-a reactivat când imunitatea noastră democratică a scăzut”, a avertizat Lucian Mîndruță. Invitații au dezbătut nu doar originile și ideologia legionară, ci și mecanismele prin care ea a fost reciclată și reambalată în ultimele trei decenii.
Pentru istoricul Cristian Manolachi, termenul de „neolegionarism” este inexact. „Mi se pare greșit acest termen. Ideile din perioada interbelică sunt preluate aproape mot-a-mot. N-au fost adaptate deloc.” Marius Turda a completat cu o perspectivă conceptuală: „Pentru mine, ceea ce astăzi este numit neolegionarism, este mai aplicat la o tradiție socialist-naționalistă care vine din anii ’70–’80, nu din anii ’20–’30.”
Evenimentul a evidențiat și o serie de mituri care structurează gândirea neolegionară: mitul salvatorului, mitul Omului Nou, mitul conspirației și mitul unității naționale. „Oamenii aceștia își caută un salvator care vine și le promite nefăcutul”, a spus Manolachi.
Discuția a atins și subiecte precum continuitatea simbolică în cultura publică: de la repunerea în circulație a figurilor legionare, până la adoptarea de către unele partide a unor elemente din ideologia legionară.
Un capitol al discuției a fost dedicat taberelor ideologice și rețelelor subculturale paramilitare din prezent. Adina Marincea a discutat despre cazurile unor foști legionari ai Legiunii Străine, care „creează altare cu portrete ale rezistenței anticomuniste – inclusiv legionari – și organizează ritualuri cu tentă fascistă în taberele pentru tineri.” Acestea, a adăugat ea, „pot foarte ușor deveni nuclee de pregătire pentru o violență organizată.” Discuția a fost completată de o perspectivă regională: „Paramilitarismul și revirilizarea tinerilor nu sunt doar românești. În Ungaria, Croația, Polonia, acest fenomen este chiar mai accentuat, iar schimbul de idei este constant”, a avertizat Marius Turda.
Dezbaterea s-a îndreptat inevitabil către lipsa unei asumări instituționale: „Guvernul României trebuie să spună public: da, este trecutul nostru, poate că nu e cel mai frumos, dar e al nostru.”
În final, o întrebare din public – „Cum poate cetățeanul simplu apăra valorile democratice?” – a primit un răspuns memorabil: „Vorbește cu șoferul de taxi. Dacă reușești să-l convingi pe el, ești deja pe drumul cel bun.”
Într-o societate care pare din ce în ce mai vulnerabilă la discursuri radicale, evenimentul organizat la MCC a fost nu doar o lecție de istorie, ci și un apel la conștiință, un moment în care trecutul a fost privit fără mitologizare, iar prezentul a fost analizat cu luciditate.
