Reading time: 4 minutes

Ritmul accelerat al urbanizării poate duce la apariția unui oraș de dimensiunile Clujului o dată la câteva zile. Creșterea numărului populației a devenit în ultimii ani foarte abruptă și poate continua să fie viabilă doar prin inovații – dar nu inovații tehnologice, ci mai degrabă la nivel de rețele sociale și comportament uman. Războiul a devenit o chestiune eminamente urbană. Sunt doar câteva din afirmațiile făcute de fizicianul de renume mondial Geoffrey West miercuri, 22 mai, la evenimentul „Legile universale ale vieții, creșterii și morții – De ce companiile și oamenii mor, dar orașele supraviețuiesc”, organizat la Cluj de Mathias Corvinus Collegium (MCC).

Geoffrey West, fost președinte al Institutului Santa Fe, membru asociat al Green Templeton College din cadrul Universității Oxford, liderul și fondatorul grupului de fizica particulelor elementare din cadrul Laboratorului Național Los Alamos, a fost inclus în 2006 de revista Time în topul celor mai influenți 100 de oameni din lume.

Omul de știință propune un mod aparte de a privi lumea, atât din punct de vedere individual, cât și colectiv și global. El și echipa multidisciplinară cu care lucrează privesc procesele complexe atât din perspectiva biologiei, cât și a fizicii și a științelor sociale, dar nu numai. Legile care stau la baza celor mai complexe procese, spune West, sunt simple și universale.

Urbanizarea a crescut exponențial în ultimii 200 de ani: de la aproximativ 15% la nivel mondial la începutul secolului al XX-lea a ajuns la aproximativ 30% în 1950 și a depășit 50% în jurul anilor 2007-2008. Se preconizează că, până în a doua jumătate a secolului al XXI-lea, planeta noastră va fi dominată în totalitate de mediul urban. „Într-o săptămână, mai mult de un milion de oameni din întreaga lume se mută în orașe, astfel încât până la sfârșitul săptămânii ar putea apărea un alt Cluj-Napoca”, a subliniat fizicianul.

Urbanizarea a adus cu sine atât procese care au crescut calitatea vieții, cât și fenomene negative (criminalitate, poluare etc.) și un consum foarte mare de energie. „Dacă ar fi să ne evaluăm prin prisma alimentației, noi, oamenii, suntem foarte eficienți: zilnic consumăm doar 100 de watti, energia de care are nevoie un bec. Însă prin restul comportamentelor de consum ajungem la o rată metabolică socială de 11.000 watti”, a avertizat omul de știință. „Războiul însuși a devenit o problemă eminamente urbană – nu mai e “câmp de luptă” ci “oraș de luptă””, a punctat West.

Sistemele biologice și orașele prezintă multe similarități mai ales în termeni de rețele, însă, dacă în cazul animalelor creșterea în dimensiuni este corelată cu procese mai lente (de exemplu puls mai scăzut la mamiferele mai mari), în cazul orașelor această corelație este directă: odată cu creșterea în dimensiuni procesele și ritmul vieții din acel oraș se accelerează. Orașele sunt cruciale pentru civilizație, inovare, creștere economică, dar ele contribuie și la provocări globale. „Dinamica ce ne oferă lucrurile pe care le iubim ne va omorî”, a formulat, voit categoric, fizicianul. Astfel, dată fiind scalarea superliniare prezentă în societatea urbană actuală, Geoffrey West consideră că va fi nevoie de inovații sistemice pentru a evita colapsul. „Este derutant faptul că, în mod uzual, se vorbește de inovație ca fiind în legătură doar cu tehnologia. Va fi nevoie mai degrabă de inovații non-tehnologice care să ne “salveze”, de inovații sistemice, venite din zona comportamentului uman, a rețelelor sociale”, a subliniat omul de știință. Iar inovația vine, cel mai adesea, din partea outlierilor, excepțiilor de la regula statistică, a mai punctat West.

O temă conexă abordată în cadrul întâlnirii a fost legată de lumea academică și de cercetare. „Acum în cercetare se lucrează nișat, pe subiecte foarte specifice – acolo merg granturile, posturile, banii. Sistemele academice nu recompensează adresarea marilor întrebări în cercetare pentru simplul motiv că răspunsurile nu sunt tocmai la îndemână”, a menționat fizicianul. El a abordat și tema muncii de cercetare în grupuri mari. „Colaborările în grupuri mari nu sunt favorabile creativității și inovării fiindcă procesele devin similare cu cele dintr-o fabrică: asta e bucata mea, asta e a ta, iar imaginea de ansamblu adesea se pierde.”

Interlocutorul profesorului în cadrul evenimentului a fost Gergely Böszörményi-Nagy, fondatorul festivalului Brain Bar, directorul agenției de inovare Design Terminal și președintele fondator al Universității de Arte și Design Moholy-Nagy (MOME) din Budapesta.

Pe lângă prelegerea de miercuri, în aceste zile Geoffrey West va participa la mese rotunde unde va sta de vorbă atât cu studenți ai MCC, cât și cu studenți de la Facultatea de Fizică a Universității Babeș-Bolyai și cu elevii Liceului Unitarian János Zsigmond.