Reading time: 4 minutes

Dr. Paul Videsott, decan al Facultății de Educație de la Universitatea Liberă din Bolzano și redactor-șef al European Journal on Minority Issues, a prezentat sistemul educațional al minorității ladine și metodologia complexă de învățare a limbilor în Tirolul de Sud la cel mai recent eveniment din seria Transylvania Lectures. El a discutat cu sociologul Dr. István Horváth pe 11 septembrie la centrul Mathias Corvinus Collegium (MCC) din Cluj Napoca.

Trei lucruri sunt esențiale pentru o învățare reușită a limbilor străine: motivație puternică, practică activă și un mediu favorabil incluziunii, spunea expertul din Tirolul de Sud, Dr. Paul Videsott în prezentarea sa în cadrul evenimentului. Acesta a subliniat că intenția nu este suficientă dacă activitatea extra-curriculară necesară pentru a învăța limba nu este integrată în proces. De asemenea, el a arătat că, pentru comunitatea ladină formată din 30.000 de persoane, supraviețuirea este principala forță motrice. Pentru ei, învățarea limbilor străine nu este opțională, ci un instrument esențial pentru supraviețuire.

După introducerea generală, Paul Videsott a făcut o scurtă prezentare istorică a relațiilor ladinilor cu austriecii, italienii și germanii, cât și despre procesului cum a ajuns regiunea la forma actuală de autonomie. El a explicat că ladina este o limbă străveche care a existat doar în formă orală pentru o perioadă foarte lungă de timp. Prima carte de gramatică care combină diferitele dialecte a fost scrisă în secolul al XIX-lea, dar nu a fost niciodată pusă în practică. A fost adoptată ca limbă oficială abia la sfârșitul secolului al XX-lea, iar ladinii au fost tratați ca italieni sau germani, în funcție de cine deținea controlul politic. Au existat chiar și cazuri de măsuri legale care le ofereau ladinilor posibilitatea de a alege între a rămâne în patria lor ca italieni sau a emigra în altă țară ca germani. Dar, în ciuda tuturor obstacolelor, au reușit să își păstreze cultura și identitatea.

În următoarea parte a evenimentului, Paul Videsott a prezentat structura actuală a sistemului școlar din Tirolul de Sud, împărțit în școli germane, italiene și ladine. Instituțiile ladine au o abordare unică a educației: elevii nu învață limbile străine ca materie opțională, ci li se predau italiana, germana, ladina și engleza ca materii obligatorii. Începând de la grădiniță, toate cele patru sunt folosite în paralel, iar limba de predare se schimbă de la o săptămână la alta. Profesorii din instituții sunt locali și trebuie să cunoască cele patru limbi, iar elevii învață să scrie în toate cele patru limbi în același timp, folosind un alfabet combinat. Universitatea ladină este singura din Europa care acordă diplome în patru limbi diferite.

De asemenea, expertul a adus la prelegere un set de rapoarte care dovedesc eficiența sistemului. Sondajele arată că multilingvismul nu îi reține pe tineri și că studenții au rezultate mai bune decât alte grupuri locale, în timp ce statisticile arată că populația ladină este în creștere în regiunea autonomă, spre deosebire de alte minorități europene. Paul Videsott crede că acest sistem contribuie, de asemenea, la întărirea sentimentului de identitate națională al ladinilor, ceea ce reprezintă o bună forță motrice și ajută minoritatea în asumarea unui rol central în regiune.

După prezentare, Dr. István Horváth, sociolog și profesor al Institutului Maghiar de Sociologie și Asistență Socială al Universității Babeș-Bolyai, a discutat cu invitatul, iar publicul a avut ocazia de a-i adresa întrebări expertului. Ca răspuns la interesul publicului, vorbitorul a menționat că se disting cinci dialecte, dar că din punct de vedere juridic există o singură limbă ladină. El a subliniat că, pe lângă germană și italiană, fiecare instituție își redactează documentele oficiale în propriul dialect ladin și chiar își adaptează manualele școlare la dialectul local. S-a pus întrebarea ce se întâmplă în cazul în care un post didactic vacant nu poate fi ocupat de un candidat de origine ladină. Paul Videsott a declarat că nu există niciun precedent în acest sens. El a explicat că profesia de cadru didactic este considerată de prestigiu, și oricine care absolvă la facultatea de pedagogie își va găsi un loc de muncă.