Revitalizare urbană: Merită să dăm viață spațiilor abandonate

Clădiri de beton și fabrici abandonate, parcele pline de buruieni, parcuri neîngrijite – o priveliște familiară pentru toți, deoarece le vedem în zonele postindustriale din întreaga țară. Despre acestea au discutat în cadrul unei evenimente publice la la centrul MCC din Cluj-Napoca, pe 18 ianuarie, arhitectul Dan Clinci, președintele Asociației Urbannect, și Gergely Butka, directorul Centrului Cultural G. M. Zamfirescu din Satu Mare. Potrivit lui Dan Clinci, orașul este constituit nu numai din imaginea statică a peisajului construit, ci mai ales din dinamica comunității care îl locuiește. În această dinamică este necesar ca în spațiile neconvenționale să creăm un mediu de conectare stimulativ și prietenos în care locuitorii orașului să fie atrași să comunice și să dezbată. Să transformăm aceste spații în huburi socio-culturale.

Invitații au discutat despre fenomenul de „placemaking”: aceste inițiative inspiră oamenii să reimagineze și să reinventeze spațiile publice ca inima fiecărei comunități. Consolidarea conexiunii dintre oameni și locurile pe care le împărtășesc, placemaking se referă la un proces de colaborare prin care putem modela domeniul nostru public pentru a maximiza valoarea comună. Arhitectul consideră că valoarea spațiilor neconvenționale constă în flexibilitatea lor. În timp ce clădirile și monumentele istorice și culturale evocă un sentiment de uimire, da în același timp se simt distante, spațiile neconvenționale îi fac pe vizitatori să se simtă mai mult ca acasă. Un astfel de țesut urban este viu, activ este folosit, este util. Astfel de spații sunt ușor de adaptat, incluzive și deschise la idei noi.

Potrivit lui Gergely Butka, planificarea participativă este viitorul, iar în dezvoltarea infrastructurii urbane este esențială pietonizarea, înverzirea, digitalizarea și conectarea spațiilor. Dezvoltarea urbană necesită dialog și cooperare permanentă între autoritate și comunitate, concursuri de soluții cu rezultate acceptate și implementate, proiectanți care să consulte cu sfera civilă, cât și civili care să creeze proiecte, evenimente dedicate spațiilor. Ca exemplu, acesta a menționat lucrările de dezvoltare intensivă în curs de desfășurare în Satu Mare.

La eveniment Dan Clinci a vorbit despre locații din Cluj care ar putea fi folosite de comunitate pentru activități creative. El a identificat 63 de locuri potențiale, de la parcuri la depozite abandonate și zone de pe malul Someșului. De exemplu, ștrandul Clujana, fosta fabrică Tehnofrig, depozitul de filme, turnul de apă de pe strada Fericirii, Piața Liebknecht sau parcul Feroviarilor, Armătura, Iris, Nădășel sau cel de pe strada Kővári. Dan Clinci a adăugat că astfel de piețe, fabrici și curți abandonate pot fi găsite în orice oraș din țară.

Invitatul a prezentat câteva dintre inițiativele creative organizate de Asociația Urbannect în Cluj: programele culturale de contracarare a efectelor schimbărilor climatice NetZeroCities, Orașul Acasă, Sufrageria Urbană, Vamos a la Playa, H33, Ziua Africii, festivalul de artă în spaţii neconvenţionale Art&Fun Days și programul de încurajare a producţiei locale de alimente sănătoase Social Agro Hub, dezvoltat în parteneriat cu Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj. Arhitectul a povestit despre un teren de pe strada Traian care a fost transformat într-un spațiu comunitar, unde sunt organizate expoziții, ateliere, conferințe, dezbateri și mese rotunde. Evenimentele organizate creează conexiuni între generații și oferă spațiu pentru activități de agrement. În spațiul T(emporary) 23 poate fi folosit și de alte organizații pentru propriile evenimente, dar, după cum sugerează și numele, organizatorii sunt conștienți de faptul că în viitor terenul se va transforma în șantier.

În viitor, direcția ideală pentru dezvoltarea urbană ar fi crearea unui „ground level city”, un oraș construit de comunitate. Potrivit lui Dan Clinci, construirea de relații și participarea activă a societății civile în acest proces poate deveni o forță care poate influența și modela viitorul orașului. Pe măsură ce puterea comunității crește, administrația locală va acorda mai multă atenție inițiativelor și nevoilor comunității.