Reading time: 5 minutes

Poate că nu ne dăm seama în viața de zi cu zi cât de mult influențează arhitectura societatea noastră, viața noastră culturală și politică. Tendințele recente în arhitectură se distanțează din ce în ce mai mult de identitățile locale, regionale și naționale, a declarat Stephen Travis Sholl, visiting fellow la MCC, în prelegerea sa „Rolul arhitecturii în identitatea națională” la Timișoara. Evenimentul de miercuri, 19 octombrie, a fost organizat în parteneriat între Mathias Corvinus Collegium (MCC) și Colegiul Bolyai János.

Stephen Sholl a studiat istorie și relații internaționale, așa că a abordat subiectul din perspectiva propriului său domeniu de expertiză, mai degrabă decât ca arhitect. Prelegerea a analizat relația dintre arhitectură și identitatea comunității, analizând atât influențele constructive, cât și cele distructive. Stephen Travis Sholl este masterand la Virginia Tech School of Public and International Affairs, iar anterior a studiat conflicte internaționale și studii de securitate la Brussels School of International Studies, la Universitatea din Kent, și deține o diplomă în istorie de la Universitatea Freed-Hardeman. În 2021 a fost bursier al Budapest Fellowship Program, un program comun de burse al Hungary Foundation și al MCC. În timpul studiilor și activității sale la Washington și Bruxelles, o mare parte din cercetările sale academice s-au axat pe relațiile transatlantice și pe Europa Centrală. A mai cercetat impactul politicilor de memorie asupra politicii externe maghiare.

În cadrul evenimentului, lectorul a demonstrat mai întâi cu ajutorul imaginilor că putem recunoaște la prima vedere clădirile și stilurile distinctive ale țărilor și regiunilor. El a subliniat că unele tipuri de arhitectură contribuie la construirea culturii, în timp ce altele o distrug. Arhitectura poate construi identitatea colectivă la nivel local, regional, național sau chiar civilizațional. Atunci când vedem unele clădiri, identificăm instinctiv stilurile din diferite părți ale lumii, dar putem recunoaște și un amestec al acestor stiluri. Orașele transilvănene sunt un bun exemplu, unde, indiferent de indicatorii demografici, clădirile sunt un mod de a stabili istoria locală și identitatea colectivă.

Pe de altă parte, majoritatea clădirilor mai noi nu pot fi legate de niciun loc sau cultură specifică. „Ar putea fi oriunde” – a fost de acord publicul. Prin urmare, arhitectura modernă suprimă identitatea națională. De la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, un fel de stil internațional a dominat pe ambele părți ale Cortinei de fier, renunțând la orice ornamentație și concentrându-se pe funcționalitate. Așa cum secolul trecut a fost marcat de apariția clădirilor de beton, care nu se disting, orașele de astăzi au devenit o colecție de zgârie-nori de sticlă. Stephen Sholl a adăugat: Arhitectura contemporană caută în mod deliberat să se distanțeze de vechile stiluri. În multe cazuri, nu există nicio încercare de a integra noul în mediul înconjurător, de a păstra formele vechi.

Clădirile importante pentru comunitate, în special, ar trebui să reflecte cultura locală, dar acest lucru necesită un dialog cu liderii locali și cu arhitecții. Sondajele din țările occidentale arată că majoritatea oamenilor preferă stilurile vechi și că există o nevoie de unicitate, de frumusețe și de un mediu locuibil și primitor.

Prezentarea lui Stephen Sholl a făcut parte din evenimentele publice organizate de MCC în mai multe orașe. Vorbitorul american a avut o discuție și în Satu Mare, pe 20 octombrie. Cei interesați pot participa la mai multe evenimente organizate de MCC: la Oradea a avut loc o conferință a profesorilor, iar în săptămânile următoare, Dr. Rajmund Kiss, liderul Centrului de Studii Diplomatice al MCC, jurnalistul Boris Kálnoky, economistul dr. Géza Sebestyén și filosoful Dr. Gábor Csepregi vor avea discuții în Târgu Mureș, Cluj Napoca, Miercurea Ciuc și Sfântu Gheorghe. De asemenea, seria Transylvania Lectures continuă la Cluj-Napoca: Filosoful și scriitorul american Dr. Peter Boghossian va fi următorul invitat al MCC.

„Mathias Corvinus Collegium a început noul an academic cu un mare avânt. Încercăm să fim prezenți în toate orașele mari și, pe lângă activitățile noastre educaționale, să răspundem la solicitările și nevoile comunităților locale și să abordăm probleme de interes pentru comunitățile din Transilvania”, a declarat Botond Talpas, directorul general al MCC Transilvania, exprimându-și mulțumirea că organizația a reușit să mobilizeze oameni deschiși și interesați. În Timișoara, Colegiul Bolyai János s-a dovedit a fi un bun partener, iar programele MCC din cadrul Zilelor Culturale Maghiare din Timișoara au fost de asemenea un succes, unde Programul Tinere Talente a oferit o spectaculoasă sesiune interactivă de știință pentru copiii din localitate dornici să experimenteze.

„Evenimentul s-a bazat pe nevoile elevilor. Întrucât majoritatea rezidenților Colegiului studiază la universități tehnice, mulți dintre ei în domeniul arhitecturii, prezentarea a rezonat cu tinerii. Feedback-ul a fost pozitiv, așa că sperăm sincer să continuăm colaborarea noastră fructuoasă cu Mathias Corvinus Collegium”, a declarat Attila Somogyi, coordonator de programe al Colegiului Bolyai János. Acesta a adăugat că pregătirile sunt deja în curs de desfășurare pentru o altă prelegere comună, iar cooperarea dintre Colegiu și MCC este o inițiativă valoroasă pentru a răspunde nevoilor grupurilor locale din Timișoara.

Pentru mai multe informații despre activitățile și evenimentele MCC, vă rugăm să vizitați pagina noastră de Facebook.