Reading time: 4 minutes

Mathias Corvinus Collegium (MCC) a organizat pentru prima dată o conferință în limba germană la Cluj-Napoca. Pe 27 aprilie, experții invitați au discutat despre situația publică și politică din Germania și despre provocările viitoare.

Germania a fost mult timp considerată o țară model, nu doar în România, ci și în multe alte țări europene. După sfârșitul celor 16 ani de cancelarie ai Angelei Merkel, începutul mandatului noului guvern federal, pierderea politică a Uniunii Creștin-Democrate (CDU) și ascensiunea politică a Verzilor (Grüne) este momentul oportun pentru o discuție despre viața publică germană. Vorbitorii invitați au analizat modul în care Germania face față inflației, cheltuielile militare cauzate de războiul ruso-ucrainean, provocările reprezentate de imigrație, Willkommenskultur, precum și mișcarea woke și a cancel culture.

La discuție au participat profesorii invitați ai MCC, Prof. Dr. Heinz Theisen, politolog, Dr. Alexander Grau, autor independent, publicist, jurnalist de știință și cultură și Richard Janos Schenk, doctorand la Departamentul de Analiză Politică, TUM School of Governance. Moderatoarea discuției a fost Tímea Tünde Darkó, coordonatoare de proiect a Institutului Maghiar-German de Cooperare Europeană al MCC.

Comentând la recentele schimbări, Heinz Theisen a declarat: Germania nu a investit în forțele sale armate timp de treizeci de ani și nu se poate apăra. Ea participă la toate aventurile Statelor Unite pentru că depinde de ele. În opinia sa, deconectarea Germaniei de la realitate se poate vedea, de exemplu, în faptul că frontierele sale rămân neprotejate sau că, în criza energetică galopantă, în timp ce tot mai multe state intră în industria nucleară, Germania o desființează. Potrivit lui Richard Janos Schenk, Europa este un continent stagnant în comparație cu restul lumii, cu performanțe sub potențialul său. Germania se confruntă cu o coaliție de trei partide, iar partidele întâmpină dificultăți în a ajunge la un acord, deoarece obiectivele și focusul lor diferă.

În ceea ce privește problema Wilkommenskultur, sau modul de primire a imigranților, invitații au declarat că era un vis nerealist ca țara să poată face față la mai mult de un milion de persoane, deoarece nicio țară nu poate face față, din punct de vedere cultural sau legal, unui număr atât de mare de imigranți. Potrivit lui Alexander Grau, Merkel a decis să accepte imigranții datorită popularității sale și mulți oameni au apreciat-o pentru acest lucru, dar cancelarul nu a avut un plan elaborat pentru a face față situației și evoluției societății, iar acest lucru ar însemna probleme serioase pentru Germania pe termen lung. Richard Janos Schenk a subliniat că problema imigrației este strâns legată de criza forței de muncă, dar că modelul german de succes și-a atins limitele. În condițiile în care niciun partid important nu se ocupă în profunzime de politica familială germană, imigrația rămâne soluția pentru a furniza forță de muncă și speranța că persoanele care sosesc vor fi capabile să muncească și să se integreze.

Alexandru Grau a adăugat: imigranții sunt prezenți mai ales în serviciile de zi cu zi și dacă ar pleca, țara s-ar prăbuși. Expertul consideră că migrația și relocalizarea oamenilor nu ar fi o problemă, ci mai degrabă consecințele pe termen lung ale unei integrări eșuate reprezintă o preocupare pentru toate societățile occidentale. Frontierele pot fi securizate, dar atâta timp cât Europa rămâne o societate bogată și prosperă, ea va fi atractivă pentru miliarde de oameni care trăiesc în sărăcie, a spus el. Oamenii nu pot fi reținuți în căutarea prosperității, astfel încât Europa fie își poate păstra identitatea prin sărăcirea sa, fie poate deveni un continent prosper, iar dacă nu poate primi mulți oameni, va duce prosperitatea la ei, astfel încât aceștia să rămână acasă.