Tansylvania Lectures: „Inteligența în sine nu conferă superioritate morală”

Discuția s-a concentrat pe doi candidați principali pentru fundamentarea drepturilor: conștiința (capacitatea de a experimenta lumea) și raționalitatea (abilitatea de a gândi și de a raționa). În timp ce mulți susțin că simpla capacitate de a simți este suficientă pentru a justifica considerații morale și drepturi, Dr. Zangwill a susținut cu fermitate că raționalitatea, mai degrabă decât conștiința, este criteriul definitoriu pentru drepturi.

Potrivit lui Zangwill, ființele raționale se deosebesc de ființele instinctuale prin autonomia și autocontrolul lor, ceea ce face inacceptabilă din punct de vedere etic tratarea lor ca simple mijloace pentru atingerea unui scop. Potrivit expertului, raționalitatea stabilește limite morale, astfel încât, chiar și pentru un bine mai mare, o ființă rațională nu poate fi sacrificată. În contrast, conștiința, deși semnificativă din punct de vedere moral, nu generează drepturi în sine. El a ilustrat acest aspect printr-o idee controversată: deși sacrificarea unui animal conștient pentru un beneficiu mai mare ar putea fi justificabilă, aceeași logică nu se aplică ființelor raționale.

Zangwill a afirmat: „Drepturile provin din natura noastră ca ființe raționale. Dacă ai capacitatea de a raționa, de a reflecta asupra propriei existențe și de a te autoguverna, nu poți fi folosit ca un simplu instrument pentru scopurile altcuiva.”

Esența raționalității și a drepturilor

Un element-cheie al argumentului lui Nick Zangwill a fost legătura dintre raționalitate și drepturi. El a subliniat că drepturile derivă din natura autodeterminată a ființelor raționale, astfel încât orice intervenție externă poate încălca esența lor. Ființele pur raționale, în absența autodeterminării, sunt supuse altor considerente morale, cum ar fi maximizarea bunăstării, mai degrabă decât protecției drepturilor individuale. Speakerul a subliniat că „dreptul de a determina propriul destin este un drept fundamental. A interfera cu alegerile unei ființe raționale înseamnă a încălca ceea ce o face umană”.

Unul dintre cele mai dificile aspecte ale acestei teorii este problema drepturilor nou-născuților și ale persoanelor cu dizabilități intelectuale severe. Dacă drepturile derivă din raționalitate, cum putem justifica acordarea de drepturi celor care nu exercită pe deplin gândirea rațională? Nick Zangwill susține că aceste persoane au o relație specială cu ființele tipic raționale. De exemplu, sugarii se află într-un proces de dezvoltare care conduce spre raționalitate, în timp ce adulții cu dizabilități cognitive aparțin categoriei mai largi a ființelor raționale.

Zangwill a recunoscut complexitatea problemei: „Chiar dacă cineva nu se angajează activ în raționament, el face parte din comunitatea rațională extinsă. Sugarii sunt într-un proces de „inițializare” a raționalității, iar adulții cu dizabilități păstrează o legătură cu natura noastră comună.”

Inteligența artificială, raționalitatea și autonomia

Discuția a abordat și aplicabilitatea acestei teorii filosofice în lumea reală. Zsolt Norbert Rácz a prezentat un experiment de gândire interesant: dacă un trib indigen este amenințat de un dezastru natural, dar refuză să evacueze din cauza credințelor sale spirituale, ar fi justificată evacuarea sa forțată? Dacă ființele raționale au dreptul la autodeterminare, ar trebui să li se permită să ia decizii care duc la propria lor distrugere?

Nick Zangwill a subliniat importanța drepturilor, dar consideră că, în cazuri extreme, încălcarea autonomiei poate fi permisă din punct de vedere moral. Cu toate acestea, chiar și în astfel de situații au loc încălcări care ar trebui recunoscute nu ca triumfuri, ci ca eșecuri morale. El a remarcat: „Esența drepturilor este că nu pot fi anulate doar de dragul cuiva. Dar există momente în care miza este atât de mare încât suntem forțați să intervenim - deși ar trebui să vedem acest lucru ca pe un eșec moral, nu ca pe un succes.”

Discuția a abordat și relația dintre inteligența artificială și drepturi. Dacă un sistem de inteligență artificială ar avea o gândire autoreflexivă, ar avea drepturi? Zangwill a afirmat că orice entitate care gândește pentru sine are drepturi, indiferent dacă este o ființă biologică. Totuși, el a respins ideea că o inteligență superioară ar conferi unei entități mai multe drepturi sau o autoritate morală mai mare asupra ființelor umane. „Dacă o inteligență artificială este cu adevărat rațională, ea are aceleași drepturi ca și noi. Dar inteligența singură nu conferă superioritate morală”, a susținut acesta.

Ca parte a seriei Transylvania Lectures, Dr. Zangwill a susținut o prelegere și la Târgu Mureș despre provocările filosofice și științifice ale înțelegerii naturii conștiinței.