„Trăim ceva fără precedent” – dezbatere la Cluj despre aderarea la Schengen, migrație și alte problemele sociale majore din România și Europa

Aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen trenează de ani de zile. În același timp, nici la problema migrației forței de muncă nu există încă o soluție. Aceste două probleme de actualitate au fost discutate de experții invitați la evenimentul MCC de la Cluj. Ediția specială tematică a Transylvania Lectures a fost deschisă de Agnieszka Kolek, lidera departamentului de relații culturale de la centrul MCC din Bruxelles.

La prima masă rotundă, „Schimbarea frontierelor: Înțelegerea mizei României în contextul alegerilor europarlamentare și al aderării la Schengen”, a participat Yann Caspar, jurist, jurnalist, autor și cercetător la Centrul de Studii Europene al MCC, Dr. Ralph Schoellhammer, conferențiar universitar de economie și științe politice la Universitatea Webster din Viena, Dr. Andrei Țăranu, politolog, cercetător și profesor universitar la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București. Moderatoarea discuției a fost Dr. Máthé Réka Zsuzsánna, cercetător senior la MCC.

Cel mai recent, veto-ul Austriei a împiedicat aderarea deplină a României și Bulgariei la spațiul Schengen, având ca și condiție protecția adecvată a frontierelor externe ale UE. Potrivit lui Ralph Schoellhammer, veto-ul are, de fapt, un fundal politic intern în Austria: începând din 2015, opoziția față de deschiderea frontierelor a fost o reacție intuitivă, iar guvernul nu a dorit să se confrunte cu opinia publică. Potrivit expertului austriac, sentimentul nu este îndreptat împotriva României, ci împotriva imigrației ilegale în general.

În opinia lui Andrei Țăranu, veto-ul Austriei este ipocrit, pentru că, în timp ce refuză România și Bulgaria din motive de securitate, nu are nicio problemă în a accepta Croația, care are un litoral mult mai lung. Politologul este îngrijorat că luptele interne ale Austriei vor avea repercusiuni asupra politicii externe europene, deoarece menținerea unor granițe care amintesc de cele de acum 30 de ani nu va face decât să împiedice și mai mult dezvoltarea economică. În această situație, a opinat Țăranu, România și Bulgaria par a fi membri de mâna a doua ai UE. Soluția necesită politici corecte, iar oamenii pot contribui la aceasta prin participare la vot, a adăugat el.

Yann Caspar a fost de acord cu faptul că nu va exista o soluție la problema Schengen prea curând, deoarece jocul deschiderii și închiderii frontierelor se desfășoară în mod constant. Juristul a adăugat că, în prezent, un camion poate petrece 16-20 de ore la frontiere, ceea ce nu este sustenabil din punct de vedere economic, dar că deciziile privind frontierele trebuie gestionate cu înțelepciune din motive de securitate.

Participanții la a doua masă rotundă, „Migrația economică: România ca nouă țară de destinație”, au fost Lorenzo Bernasconi, cercetător la Centrul Machiavelli pentru Studii Politice și Strategice, Dr. Toma Burean, director al Centrului pentru Studiul Comparat al Migrației și Dr. Béla-Gergely Rácz, economist, lector universitar la Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor. Moderatorul discuției a fost Márk Vargha, analist senior la Institutul de Cercetare a Migrației MCC.

Toma Burean a relatat că, în 2023, în România trăiau aproximativ 400.000 de lucrători străini, majoritatea provenind din țări din Asia de Sud-Est precum Sri Lanka, Nepal și Bangladesh. Sectorul privat este cel care solicită în principal creșterea numărului de permise de muncă, din cauza deficitului semnificativ de forță de muncă, în timp ce politicienii preferă să evite subiectul în public. În multe cazuri, migranții sunt plătiți mai puțin, au locuințe necorespunzătoare și nu pot schimba locul de muncă fără acordul angajatorilor lor. Există multe lucruri mărunte care ar putea fi îmbunătățite pentru a facilita integrarea lor, a adăugat el.

„Imigrația nu este un fenomen nou, dar niciodată în istoria omenirii nu am avut atât de mulți oameni, iar călătoria nu a fost niciodată atât de rapidă și de ușoară. Ceea ce trăim acum este ceva fără precedent”, a declarat Lorenzo Bernasconi. Expertul italian a împărtășit și propriile experiențe cu cetățenii români care lucrează în țara sa. El a spus că a doua generație de imigranți nu se poate distinge de italieni deoarece vorbesc perfect limba, urmează cursurile unor universități, iar unii au intrat chiar în Parlament.

Un sfert din populație a emigrat din România în ultimele decenii, ceea ce a cauzat probleme uriașe pentru societate. Béla-Gergely Rácz a evidențiat dezavantajele economice ale deficitului de forță de muncă și ale emigrației. De exemplu, sistemele de pensii și de sănătate depind de lucrătorii activi, iar dacă forța de muncă părăsește țara, sistemul se confruntă cu probleme grave pentru care nu există încă soluții.

În cadrul discuției, participanții au subliniat faptul că există multe întrebări fără răspuns care provoacă tensiuni în întreaga Europa și că, prin urmare, este esențial să existe o dezbatere reală privind migrația, indiferent de poziții.

„Credem că este important ca evenimentele MCC să ofere spațiu pentru problemele care preocupă sau chiar divizează societatea de astăzi. În cadrul Transylvania Lectures, atât profesioniștii, cât și publicul interesat pot contribui și dezbate liber probleme sociale, economice și academice”, a declarat Botond Talpas, președinte MCC. Reprezentantul MCC a subliniat că a fost deosebit de util să se analizeze procesele din România și din Europa, aderarea la Schengen și problema lucrătorilor străini înainte de alegerile europarlamentare și a precizat că MCC va continua să creeze astfel de spații de întâlnire.