Reading time: 5 minutes

Media digitală modelează în mod inevitabil alegerile moderne, spune Dr. Ilya Shapiro, cel mai recent invitat al seriei Transylvania Lectures. Pe 11 martie 2025, seria de evenimente Transylvania Lectures a găzduit o discuție captivantă despre interferențele electorale și riscurile și răspunsurile constituționale asociate acestora. Evenimentul i-a avut ca invitați pe Dr. Ilya Shapiro, cercetător principal și director al studiilor constituționale la Manhattan Institute, și pe Dr. János Székely, conferențiar universitar la Universitatea Sapientia.

Democrația și Intersecția dintre tehnologie, drept și suveranitate națională nu a fost niciodată mai atent analizată decât în peisajul digital de astăzi. Dezbaterea a analizat provocările tot mai complexe generate de campaniile de influență străină, platformele digitale și cadrele juridice care încearcă să protejeze integritatea alegerilor, menținând în același timp principiile democratice.

Impactul influenței digitale

Dr. Shapiro a subliniat rolul inevitabil al mass-mediei digitale în modelarea alegerilor moderne. El a explicat că, la fel cum articolele din ziare pot influența alegerile, și rețelele sociale o pot face, deoarece ambele medii transmit informații. „Avem micro-targetarea alegătorilor pe Facebook, Instagram și TikTok”, a adăugat el. Totuși, a evidențiat îngrijorările tot mai mari legate de implicarea străină, în special utilizarea boților și a campaniilor de dezinformare, precum cele observate în alegerile prezidențiale din SUA din 2016. „Percepția unei interferențe externe duce la scăderea încrederii publicului în integritatea procesului electoral”, a avertizat el.

TikTok, în special, a devenit un punct central al examinării legislative și judiciare, Curtea Supremă a SUA interzicând aplicația din motive de securitate națională. În mod similar, România s-a confruntat cu propria controversă electorală digitală, Curtea Constituțională anulând primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024 din cauza presupusei interferențe externe.

Echilibrul dintre securitate și libertatea de exprimare

Una dintre principalele dileme discutate a fost tensiunea dintre combaterea interferențelor electorale și protejarea libertății de exprimare. „Cred că transparența, trebuie să fie soluția”, a argumentat invitatul nostru. „Pericolul apare atunci când un organism guvernamental intervine și decide: ‘această informație este acceptabilă, aceasta nu este’. Asta înseamnă că guvernul hotărăște ce informații sunt permise – iar acest lucru este periculos.”

Guvernul României a propus reglementări mai stricte pentru mass-media online, în special în ceea ce privește știrile false. Acest lucru ridică îngrijorări cu privire la impactul acestor măsuri asupra libertății de exprimare. „În tradiția juridică americană, nu vorbim despre  interese când vine vorba de libertatea de exprimare”, a explicat  Shapiro. „Avem un nivel foarte ridicat de protecție garantat de Primul Amendament. Pentru a limita acest drept, guvernul trebuie să demonstreze un interes covârșitor și să redacteze o lege extrem de precisă care să urmărească strict acel interes.”

Criză constituțională În România?

Un moment-cheie al discuției a fost anunțul că Curtea Constituțională a României l-a exclus oficial pe candidatul prezidențial Călin Georgescu din cursă. Această decizie a reflectat o hotărâre similară din anul precedent, când un alt candidat, Diana Șoșoacă, a fost descalificată pentru declarații considerate incompatibile cu ordinea constituțională a României și angajamentele sale internaționale.

„Asta mă îngrijorează cu adevărat”, a reacționat Shapiro. „Un standard vag care permite instanțelor să descalifice candidați pe baza discursului lor este problematic.” Potrivit lui, descalificarea este justificată atunci când există motive obiective, cum ar fi un cazier judiciar. Totuși, dacă excluderea unui candidat se bazează pe „adecvarea” declarațiilor sale politice, situația devine mult mai discutabilă.

Dr. János Székely a explicat că Curtea Constituțională a României are autoritatea de a valida sau invalida alegerile în funcție de corectitudinea acestora. În acest caz, instanța a hotărât că primul tur de scrutin a fost compromis de influența străină, ceea ce a dus la anularea întregului proces electoral.

Inteligența artificială și viitorul integrității electorale

Discuția a abordat și riscurile asociate cu inteligența artificială, în special apariția tehnologiei deepfake. „Dacă cineva creează un videoclip foarte realist în care un candidat spune ceva compromițător – mai ales chiar înainte de alegeri – s-ar putea să nu fie suficient timp pentru a corecta informația. Nu știu care ar fi soluția”, a remarcat Dr. Shapiro.

Pe măsură ce inteligența artificială generativă joacă un rol tot mai mare în crearea de conținut, îngrijorările privind manipularea electorală cresc. Dr. Shapiro a recunoscut că potențialul IA de a răspândi dezinformare ar putea necesita noi cadre juridice.

Discuția a evidențiat provocarea mai largă de a proteja instituțiile democratice într-o eră a schimbărilor tehnologice rapide. În timp ce România se confruntă cu controverse electorale, iar SUA își ajustează strategiile pentru combaterea influenței digitale, discuția rămâne departe de a fi încheiată.

Cu al doilea tur al alegerilor prezidențiale din România reprogramat pentru luna mai, toate privirile rămân ațintite asupra peisajului juridic și politic în continuă schimbare. Pe măsură ce lumea navighează aceste provocări fără precedent, transparența, claritatea juridică și garanțiile constituționale vor fi esențiale pentru protejarea integrității procesului electoral.