Reading time: 4 minutes
Decât să ne temem de inteligența artificială, mai bine să-i recunoaștem potențialul și să reglementăm această nouă tehnologie astfel încât să nu stea în calea progresului, a declarat Axel Voss, membru al Parlamentului European la evenimentul Transylvania Lectures, organizat de Mathias Corvinus Collegium (MCC). Invitatul a discutat despre inteligența artificială și reglementarea acesteia cu Gyula Winkler, membru al Parlamentului European.
Tema principală a discuției a fost Actul IA, primul act normativ cuprinzător din lume în materie de IA. Consiliul European analizează și modifică inițiativa, apoi, după ce ajunge la un acord cu Parlamentul, se poate redacta o lege, care este apoi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. „Procedura este mult mai complexă decât atât. În cadrul Parlamentului European, șapte grupuri diferite trebuie să analizeze și să cadă de acord asupra proiectului, abia apoi poate fi aprobat”, spune Axel Voss.
În ultimii doi ani și jumătate, Parlamentul European a încercat să creeze un act normativ despre IA. Primul pas a fost acela de a crea o definiție a IA care să fie în conformitate cu consensul internațional. În cazul în care codul sursă este accesibil și poate fi modificat de oricine, este important să se stabilească în ce măsură oamenii pot avea un cuvânt de spus atunci când modifică aceste programe. Trebuie stabilite și responsabilitățile care decurg din acest lucru, în același timp să nu existe inexactități în vocabular sau în formulare.
Elaborarea legii trebuie să fie luată în considerare și din punct de vedere militar, al sănătății, al securității naționale, digital și energetic. Au existat dileme etice cu privire la faptul dacă poliția ar trebui sau nu să utilizeze software-ul de recunoaștere facială pentru a preveni infracțiunile sau dacă ar fi etic ca profesioniștii din domeniul sănătății să folosească tehnologii care pot recunoaște emoțiile umane pentru a diagnostica mai repede pacientul. „Există aspecte pozitive și negative în fiecare domeniu, deoarece toate lucrurile utile pot fi folosite în mod abuziv. Din acest motiv, ar trebui să luăm întotdeauna în considerare riscul ridicat”, a adăugat expertul.
Axel Voss a atras atenția asupra celui mai mare paradox care apare la elaborarea acestei legi: problema Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR) și a drepturilor de autor. Pentru a crea un algoritm imparțial, egalitar și realist, dezvoltatorii au nevoie de o cantitate imensă de date. Conform regulamentului, datele utilizatorilor pot fi folosite doar cu permisiunea lor explicită. Problema este că cercetările arată că doar aproximativ 10% dintre oameni își dau acordul pentru ca datele lor personale să fie folosite. Pentru a face față acestei situații, companiile au creat „cutii de nisip” (sandboxes), unde își pot măsura capacitatea de comercializare, într-un mediu controlat, cu date minime.
Protecția drepturilor de autor este strâns legată de drepturile fundamentale ale omului, de libertatea de exprimare și de mass-media independentă. Potrivit lui Voss, ignorarea drepturilor de autor ar fi o mare pierdere și nu știm exact ce consecințe ar avea. „Mijac Music ar putea încărca într-un sistem melodiile existente ale lui Michael Jackson, iar AI ar cânta următoarea piesă”, descrie o imagine terifiantă Gyula Winkler.
Avem un drum lung de parcurs până la punerea în aplicare a primelor reglementări privind IA. Discuțiile dintre instituții nu s-au încheiat încă, în plus, alegerile europarlamentare din 2024 pot perturba cifrele actuale. „Procesul este întârziat, pentru că nu vrem să cădem în aceeași greșeală pe care am făcut-o la elaborarea regulamentelor GDPR. Nu vrem o piață fragmentată și vrem să evităm să avem reguli diferite în fiecare țară”, a explicat expertul. Axel Voss speră că procesul poate fi accelerat și că putem crea un sistem mai curajos și capabil să țină pasul cu progresele digitale. Legislațiile ar trebui să fie elaborate în trei luni, nu ar trebui să dureze ani de zile.
