Transylvania Lectures: Există o cale de mijloc într-o societate sfâșiată la stânga și la dreapta?

Zoe Strimpel s-a bazat pe experiența sa de jurnalist pentru a discuta acest subiect. Ea este scriitoare, prezentatoare și cercetătoare în domeniul genului în Marea Britanie. Ea este editorialistă la Telegraph și Jewish Chronicle și scrie în mod regulat pentru The Spectator și Unherd. Mândră globe-trotter, s-a născut la Londra, a crescut în SUA, a studiat engleza la Cambridge, unde mai târziu a obținut o diplomă de master în studii de gen, iar doctoratul în istoria modernă a Marii Britanii l-a făcut la Sussex. Este autoarea a trei cărți despre gender și dating. Evenimentul a fost deschis de Szidónia Sándor, stundentă MCC, iar moderatoarea discuției a fost Dora Mircea-Radu, antreprenoare, specialistă în strategie și comunicare de brand.

În ultimii ani, pe măsură ce războiul cultural din Occident a devenit din ce în ce mai extrem, Zoe Strimpel a simțit că nu aparține niciunui trib, adică nu se poate identifica pe deplin cu viziunea de stânga sau de dreapta. Ea a primit multe reacții la scrierile sale de la cititori care, de asemenea, se simțeau nelalocul lor. Zoe Strimpel consideră că schimbările, atât în stânga, cât și în dreapta, cât și dispariția decenței și a unei zone de mijloc liberale creează confuzie, pe măsură ce stânga se îndreaptă spre identity politics, iar dreapta spre populism și teorii conspiraționiste. Invitata crede că trebuie să ne întoarcem la acel centru moderat care susține raționalitatea, știința, drepturile fundamentale ale femeilor, cum ar fi avortul și contracepția, și care se opune teoriilor conspiraționiste (adesea antisemite) și denaturărilor dăunătoare ale realității.

Starea de spirit s-a schimbat de ambele părți, a subliniat ea, adăugând că, în ultimele decenii, partidele politice au început să se alinieze tot mai mult pe teme culturale și morale. Această divizare culturală a dus la o situație în care viața de zi cu zi este organizată după aceste linii, de la comportament la obiceiurile de vizionare a programelor de televiziune și până la dating, iar cele două tabere majore sunt în conflict constant, fără o dezbatere reală între partide. Nu mai jonglăm cu idei contradictorii și diverse, ci suntem nevoiți să ne supunem la marele pachet ideologic al uneia dintre părți. Iar atunci când această "mega-identitate" este contestată, oamenii devin resentimentari și chiar își bat joc de cei care aleg calea de mijloc, a explicat Zoe Strimpel.

Potrivit vorbitoarei, războiul cultural occidental, politica identitară și problemele de gender, care par îndepărtate și intangibile transilvănenilor, sunt adânc înrădăcinate în conștiința publică, cu efecte reale asupra politicii, mass-media și culturii. La Londra, de exemplu, scena teatrală a devenit teribilă, deoarece problemele ideologice au preluat controlul. De asemenea, unele edituri își selectează scriitorii în funcție de mediul social al autorului și nu de operele pe care doresc să le publice. Acest lucru ucide creativitatea, iar ideologizarea forțată nu face decât să-i îndepărteze pe oameni de problemele cu adevărat serioase, cum ar fi rasismul sau egalitatea.

Cu toate acestea, nici cealaltă parte nu este mai bună, deoarece datorită rețelelor de socializare teoriile conspiraționiste sunt mai răspândite ca niciodată, iar mulți oameni au devenit mai receptivi la ele în timpul pandemiei. Oamenii tind să se alăture grupurilor care reflectă propriul mod de gândire, motiv pentru care social media este deosebit de periculoasă, deoarece te atrage în bule în care vezi doar lucruri cu care ești de acord. Adepții teoriei conspirației se adună în grupuri uriașe care atrag milioane de adepți, iar acest lucru le conferă o influență și o putere reală. În acest context, moderatoarea Dora Mircea-Radu a adăugat că rezultatele prtidului AUR la ultimele alegeri din România au fost, de asemenea, primite cu surprindere de mulți, deoarece partidul își construise o bază uriașă de adepți în cercuri atât de izolate.

În cursul discuției cu publicul, s-a subliniat că, deși aceste probleme sunt preocupante mai ales în anglosferă, ele sunt din ce în ce mai prezente și în Europa Centrală și de Est, în special în rândul elevilor, care sunt mai activi pe rețelele de socializare și mai sensibili la influențele occidentale.