Reading time: 4 minutes
Nu este nevoie de ea, însă Metaversul lui Mark Zuckerberg este în plină desfășurare, confruntându-se cu probleme tehnologice, economice și geopolitice grave. Există, de asemenea, o mare posibilitate ca celelalte superputeri ale lumii să dorească să aibă propria lor realitate virtuală, creând noi conflicte și noi provocări pentru diplomație. Aceste aspecte și altele conexe au fost abordate de fostul diplomat britanic Shaun Riordan în cadrul seriei de conferințe Transylvania Lectures a Mathias Corvinus Collegium (MCC).
Invitatul celei mai recente discuții din cadrul Transylvania Lectures a fost Shaun Riordan, directorul Departamentului de Diplomație și Spațiu Cibernetic din cadrul Institutului European de Studii Internaționale. Acesta și-a început cariera diplomatică în 1984, lucrând la New York, Taiwan, Beijing și Madrid, precum și în cadrul Ministerului de Externe al Regatului Unit. În ultimii douăzeci de ani a studiat inovația în diplomație și impactul schimbărilor tehnologice asupra riscului geopolitic. Activitatea sa a avut ca rezultat patru cărți și numeroase articole și capitole de carte.
Discuția intitulată „Geopolitica și diplomația metaversului” a avut loc marți, 22 noiembrie, la Centrul MCC din Cluj-Napoca. Evenimentul a fost deschis de Ákos Péter, student al Programului Universitar al MCC, și a fost moderat de Péter W. Szabó, specialist IT și fondator al Tengr.ai și al Societății Maghiare de Inovare și Tehnologie din Transilvania.
Shaun Riordan a constatat că diplomații nu sunt experți în tehnologie și a fost interesat de modul în care ar putea aborda subiectul securității cibernetice sau al inteligenței artificiale, lupta pentru microcipuri sau viitoarele metaversuri în diplomație. Metaversul a devenit cunoscut de când Mark Zuckerberg l-a pus în centrul activității Facebook și a schimbat numele companiei în Meta. Realitatea alternativă va fi disponibilă prin intermediul dispozitivelor VR și va funcționa în paralel cu lumea fizică. Dar Zuckerberg a subestimat provocările tehnologice și geopolitice. Construirea meta-realităților aduce cu sine o serie de provocări tehnice și comerciale: capacitate de calcul limitată, servicii de internet inadecvate, probleme operaționale și concurență între meta-realități. În plus, dacă va exista o oportunitate de cheltuire a banilor în metavers, va fi nevoie de protejarea proprietății și de contractarea controlului. Din motive tehnice, accesul va fi mult mai limitat (de exemplu, dispozitivele VR costă de două ori mai mult decât salariul minim din România) decât internetul, iar acest lucru va provoca noi diviziuni sociale.
Conceptul internetului s-a născut într-un context geopolitic diferit: la sfârșitul anilor '80, Statele Unite se aflau într-o poziție dominantă, dar astăzi trebuie să luăm în considerare principalii actori economici din lume, astfel încât există puține șanse să existe un metavers unic, a spus vorbitorul. Diplomația într-un metavers este acum o problemă politică: de exemplu, cum să se abordeze relațiile dintre diferitele metaverse, securitatea cibernetică sau dacă va exista terorism. Shaun Riordan a subliniat că deep fake și alte tehnologii înseamnă că există un risc ridicat de înșelăciune și dezinformare. În prezent, se fac afirmații extravagante despre deschiderea unor ambasade virtuale, dar aceasta este cea mai puțin relevantă problemă.
Shaun Riordan a subliniat că nu avem nevoie de metaversuri, deoarece acestea nu vor face decât să exacerbeze celelalte mari probleme globale. El consideră că dezvoltarea lumii virtuale creează dependențe mari, iar cerințele tehnice și crearea de materii prime pun și mai multă presiune asupra mediului. Conflictele vor fi inevitabile în mediile metaversale, dar utilizarea vechilor metode de diplomație bazate pe interese și prezența diplomaților pot atenua problemele de izolare și de securitate cibernetică.
„Este o mare plăcere pentru noi să găzduim discuții și conferințe pe teme interesante ale timpului nostru și ne bucurăm să vedem că aceste evenimente deschise sunt foarte populare în rândul elevilor de liceu, studenților, părinților și profesorilor din toate orașele din Transilvania”, a declarat Botond Talpas, director general al MCC Transilvania. „Conferințele Transylvania Lectures sunt doar o parte a activității MCC de a transmite cunoștințe competitive, de a încuraja gândirea critică și de a oferi studenților oportunitatea și motivația de a rămâne în țara lor natală și de a reuși în carieră. Sunt încântat că membrii comunităților locale din diferite orașe se implică în acest scop”, a adăugat directorul.
În cadrul seriei Transylvania Lectures, MCC invită în fiecare lună experți străini renumiți la Cluj-Napoca pentru a-și prezenta opiniile în cadrul unor prelegeri publice și pentru a participa la discuții cu membrii comunității locale. În plus, MCC organizează evenimente deschise în întreaga Transilvanie, care pot fi găsite pe pagina de Facebook a Collegium-ului.
