Transylvania Lectures: Prejudecățile noastre au efecte reale asupra societății

Invitatul nostru a fost Dr. Farhad Dalal, psihoterapeut și analist de grup britanic, care lucrează cu indivizi, grupuri și organizații. Are o experiență de peste treizeci de ani în practica individuală, inițial la Londra, iar acum în Devon. Este scriitor, cadru didactic și speaker, activ în Marea Britanie și la nivel internațional. Împreună cu colegii săi, a început recent să ofere un curs de formare în psihoterapie de grup în India. A publicat până în prezent patru cărți: Taking the Group Seriously; Race, Colour and the Processes of Racialization; Thought Paralysis: The Virtues of Discrimination; and CBT – The Cognitive Behavioural Tsunami: Managerialism, Politics and the Corruptions of Science. Interlocutoarea sa la această discuție va fi Dr. Anca Simionca, cadru didactic al Departamentului de Sociologie și prodecan la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității Babeș-Bolyai.

În afară de subiectele menționate mai sus, Farhad Dalal și Anca Simionca au discutat și despre faptul că grupările umane nu apar doar în natură, ci sunt create de oamenii înșuşi. Ei au abordat, de asemenea, modul în care relațiile de putere influențează acest proces de creație. Invitații noștri au fost prezentați de Balázs Kató, student al Programului Universitar la MCC.

La începutul prelegerii, Farhad Dalal a prezentat publicului două abordări diferite care reprezintă cadrul tezei sale. În primul rând, el a descris teoria multiculturalismului, conform căreia oamenii îi resping pe cei diferiți de ei din cauza ignoranței și a fricii față de celălalt grup. Multiculturaliștii spun că prin intermediul educației putem ajunge la un punct în care grupurile să se accepte reciproc - dacă ajungem să ne cunoaștem și să ne înțelegem, nu ne vom mai teme unii de alții. Ne vom da seama că, deși suntem diferiți, suntem egali, împreună cu toți factorii noștri distinctivi externi și interni. Abordarea multiculturalistă vede soluția în educația conștientă a indivizilor.

Pe de altă parte, abordarea psihanalitică vede rădăcina problemei în procesele psihologice ale oamenilor. Un individ simte frică sau furie (acest lucru se poate întâmpla în mod conștient, dar, de cele mai multe ori, este vorba despre un eveniment subconștient) și proiectează aceste sentimente negative asupra unei persoane sau a unui grup care îi este necunoscut. Individul își experimentează furia și teama prin intermediul unei alte persoane, ceea ce îi facilitează etichetarea celeilalte persoane ca fiind înfricoșătoare sau periculoasă - această teorie explică animozitatea individuală. Abordarea psihanalitică recomandă ca soluție terapia, care s-ar strădui să schimbe procesele de gândire subconștiente ale individului.

Deși Farhad Dalal este de acord că atât educația, cât și terapia sunt instrumente utile care ar putea ajuta la depășirea prejudecăților și a resentimentelor dintre grupuri, el crede că adevărata rădăcină a problemei sunt puterea și relațiile de putere. Vom obține schimbări semnificative atunci când vom reuși să schimbăm dinamica actuală a puterii în societate. Expertul spune că există asemănări chiar și între acei indivizi, care par să nu aibă nimic în comun la suprafață. Reacțiile noastre la apariția unei persoane noi depind, de asemenea, în mare măsură de contextul nostru socio-economic: dacă suntem singuri acasă și auzim o bătaie la ușă, reacțiile noastre emoționale pot varia în funcție de sex, vârstă sau domiciliu.

Dorința de apartenență este naturală la oameni, însă formarea grupurilor este un proces manifestat: creăm grupările „noi” și „ei” pe baza asemănărilor și diferențelor pe care le găsim între noi și ceilalți oameni. Deoarece pornim de la concentrarea asupra aspectelor negative, distanța dintre grupuri crește cu timpul și avem tendința de a ne vedea propriul grup ca fiind bun, în timp ce pe ceilalți îi considerăm răi. Dacă observăm o trăsătură negativă la cineva, avem tendința de a proiecta această trăsătură asupra întregului grup din care face parte persoana respectivă - astfel se nasc stereotipurile și, astfel, suntem capabili să etichetăm o întreagă națiune ca fiind leneșă, proastă sau periculoasă.

Deși inițial, formarea grupurilor se bazează mai ales pe intuiție, ulterior ei devin structuri psihosociale reale, care ne influențează viziunea noastră asupra lumii. De exemplu, un soldat care luptă de partea noastră este descris ca fiind un erou curajos, iar soldații din echipa opuse sunt văzuți ca ucigaşi și agresori. Întotdeauna ne prezentăm grupul nostru într-o lumină pozitivă, trivializând trăsăturile noastre negative, în timp ce facem exact opusul cu celălalt grup și cu membrii săi. Grupul aflat la putere controlează fluxul de informații și, astfel, este capabil să creeze o nouă realitate psihologică. „Membrii grupului opresat vor începe să internalizeze trăsăturile negative impuse de către grupul aflat la putere, dându-le astfel și mai multă putere celor de sus”, a adăugat expertul.

Întrebat ce se poate face pentru a promova pacea și înțelegerea între grupuri, Farhad Dalal a spus că soluția se află în reînnoirea claselor conducătoare prin activism și exprimare liberă. Este posibil ca cei aflați la putere să spună că sunt de acord cu spiritul multiculturalismului și al liberalismului, dar, în practică, nu vor să renunțe sau să își împartă puterea și influența. De asemenea, este utilă participarea la schimburile internaționale, deoarece acestea aduc individul într-un mediu nou și necunoscut, unde poate experimenta diversitatea și, uneori, discriminarea la fața locului.

În timpul vizitei sale în Transilvania, Dr. Farhad Dalal a discutat despre probleme menționate în Miercurea Ciuc cu Dr. Orsolya Gergely, sociolog și cadru didactic la Universitatea Sapientia, iar la Sfântu Gheorghe cu Ildikó Knop, expert în monitorizare la Asociația Grup de Acțiune Locală Sepsi.