Utopii și propagandă politică – Cum să descoperim capcanele?

Așa cum erezia este legată de credință, și utopia este legată de politică – mărturisea Tamás Molnár, care considera că urmărirea utopiei este o ideologie. Dr. Jan Bentz a abordat problema utopiilor cu ocazia publicării unui studii la centenarului nașterii filosofului maghiar-american. La evenimentul de Transylvania Lectures, el a reflectat și asupra lucrarea lui Molnár Tamás.

Jan Bentz a predat anterior în Statele Unite și la Roma, este un colaborator regulat al The European Conservative și a lucrat, de asemenea, ca producător video și analist la Vatican. Domeniile sale de expertiză includ metafizica, istoria filosofiei și filosofia artei, cu un accent special pe arta sacră creștină. Interesele sale actuale de cercetare includ filosofia ființei, idealismul german din secolele XVII și XVIII, tomismul, utopismul și transumanismul.

„Ca ideologie, utopia servește în mod special propagandei politice, deoarece imposibilitatea ei este binevenită pentru ca politicienii să se sustragă de la responsabilitate și să nu fie nevoiți să dea socoteală pentru deficiențele planurilor lor” – a spus Jan Bentz. Cu toate acestea, trebuie avut în vedere și faptul că utopia este mai mult decât un instrument politic: ea are și un caracter religios, fiindcă urmărește să transforme complet natura umană și să vadă indivizi fără abateri, fără imperfecțiuni sau păcate, și prin urmare, fără a avea nevoie de mântuire. O societate perfectă are nevoie de un astfel de om desăvârșit, iar utopia se vede pe sine ca scop absolut al întregii istorii. Pentru cei care caută utopia, singura soluție este să schimbe lumea, ei se consideră „inițiați” sau „iluminați” și se simt îndreptățiți să preia puterea pentru a conduce oamenii pe calea cea bună.

Vorbitorul a evidențiat trei elemente teologice ale gândirii utopice:

1. Parusia, a doua venire a lui Hristos, și așteptarea lui sunt esența speranței creștine, iar atingerea desăvârșirii și raiului nu poate fi controlate sau câștigate, ci se obțin prin har. Utopicul așteaptă și el un viitor mai bun, dar el însuși stabilește scopul, el declanșează realizarea lui.

2. Învingerea păcatului: potrivit omului creștin, nu se poate scăpa de păcatul originar, dar se poate cere iertare pentru greșelile personale. Utopicul, pe de altă parte, vrea să scape cu totul de imperfecțiune, încearcă să suprime răul și să creeze un om fără păcat (de exemplu, Übermensch sau omul socialist).

3. În timp ce creștinii cred în a doua venire a lui Isus, utopicii așteaptă o societate perfectă, o comunitate de oameni perfecți, asemănătoare comuniunii sfinților. Pentru a realiza acest lucru, ei sunt dispuși să folosească forța pentru a reordona lumea în conformitate cu propriile idei.

„Problema utopiei are un impact mai direct asupra corporațiilor globale și a politicii internaționale decât credem” – explică Jan Bentz. De exemplu, limbajul utopic este încorporat în multe documente politice și filosofii corporative, cum ar fi idealizarea progresului, „a patra revoluție industrială”, digitalizarea, o nouă etapă a justiției și egalității, cât și „aspirațiile sociale” ca obiectiv corporativ.

Există multe planuri de a crea „utopii verzi”, orașe neutre din punct de vedere climatic, iar planurile utopice fac ca gânditorii inovatori precum Elon Musk să fie modele credibile în politică și în afaceri. Astfel de „vizionari” formează avangarda utopică popularizată în mass-media, modelând viitorul cu visele lor tehnologice sclipitoare, de exemplu: mașini electrice, taxiuri robotizate, trenuri hyperloop și rachete capabile de călătorii interplanetare. În plus, agenda politică a utopiei urmărește reducerea disparităților, întotdeauna sub semnul „egalității”. Depășirea greutăților muncii, a diferențelor de gen, a statelor-națiune, a cultelor religioase și a culturii sunt toate elemente esențiale ale aspirațiilor utopice.

În cele din urmă, Jan Bentz a rezumat caracteristicile gândirii utopice, care, dacă sunt recunoscute, ne pot pregăti pentru a face față aspectelor sale negative și totalitare. Utopia este un loc care nu poate fi atins niciodată, iar natura umană nu poate fi transformată complet. Utopicul pune întotdeauna accentul pe aspectele pozitive, ascunzând pe cele negative, fără a menționa niciodată sacrificiile. În loc de utopie, să avem o viziune corectă asupra umanității – cu toate defectele și neajunsurile sale, dar cu marele său potențial, creativitate și abilități – să ne străduim să rezolvăm problemele cât mai posibil și să nu politizăm excesiv fiecare aspect al vieții noastre. Toate utopiile  deja s-au eșuat, iar ideile noi sunt niște reimaginări ale celor vechi sub o nouă înfățișare” – spune filosoful. Potrivit lui Jan Bentz, dacă suntem conștienți de cele menționate mai sus, putem să ne imaginăm corect viitorul societății noastre.