Următoarea discuție din seria Transylvania Lectures ne invită să reflectăm asupra implicațiilor mai largi ale acestei întrebări: Cum echilibrăm beneficiile practice ale unei limbi vehiculare cu bogăția patrimoniului nostru lingvistic?
La nivel mondial, peste 6000 de limbi sunt limitate la granițele a mai puțin de 200 de țări. Această diversitate lingvistică ridică întrebări complexe cu privire la modul în care națiunile își gestionează patrimoniul lingvistic. Engleza se răspândește în fiecare colț al lumii într-un ritm incredibil, dar această răspândire ridică întrebări serioase cu privire la echitate și identitate culturală. În timp ce unii consideră că răspândirea globală a limbii engleze este un pas înainte pozitiv și o forță de unitate, alții se tem de nedreptățile și pierderile culturale pe care le-ar putea aduce omogenizarea lingvistică.
Invitatul nostru, Philippe Van Parijs, este unul dintre cei mai importanți experți în justiție lingvistică, oferind perspective provocatoare în fruntea dezbaterii și considerând ascensiunea limbii engleze nu ca o amenințare, ci ca o oportunitate de a promova justiția globală. Pentru el, engleza este mai mult decât un mod comun de comunicare: o vede ca pe un instrument puternic pentru a crea oportunități egale la nivel global. Cu toate acestea, acordă o atenție deosebită provocărilor semnificative ale adoptării unei singure limbi globale, cum ar fi avantajul nedrept al vorbitorilor nativi de limba engleză, sau vulnerabilitatea comunităților vorbitoare de limbi mai puțin dominante.
Ar trebui ca România să aibă în vedere potențiala ridicare a limbii engleze la rangul de limbă oficială? Discuția va aborda această întrebare, și va examina, de asemenea, echilibrul dintre eficiența comunicării și păstrarea diversității lingvistice și culturale a unei țări.
Invitați:
- Philippe Van Parijs a studiat filozofie, economie, drept, sociologie și lingvistică la universitățile din Louvain, Oxford, Bielefeld și California (Berkeley). Este doctor în filosofie (Oxford) și în științe sociale (Louvain). Este profesor invitat la Universitățile din Louvain și Leuven și bursier Robert Schuman la Institutul Universitar European. A fost directorul fondator al Catedrei Hoover de Etică Economică și Socială de la Louvain din 1991 până în 2016 și profesor invitat la Universitatea Harvard din 2004 până în 2008 și la Universitatea din Oxford din 2011 până în 2015. Este membru al Academiei Regale de Științe din Belgia, membru al British Academy și doctor honoris causa al Universității Laval (Québec).
- Geanina Simion este creative director, brand strategist și specialistă în comunicare, cu o experiență de 20 de ani în domeniu. Cu studii de marketing, comunicare și litere, în ultimii 10 ani a abordat domeniul marketingului cultural și al comunicării culturale, reprezentând instituții precum Filarmonica de Stat Transilvania și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, și creând strategia de comunicare și imagine pentru diverse alte proiecte culturale. În prezent, este manager la Progressive Advertising și președinte al Asociației "Niște Oameni", un ONG care finanțează diferite proiecte pentru creșterea calității vieții în comunitate.
- Dr. András Bethelndi este expert în drepturi lingvistice, directorul activităților academice al MCC și cadru didactic la Universitatea Sapientia. În perioada 2012-2016 a fost managerul proiectului de revitalizare lingvistica: „Igen, tessék! - Da, poftiti!”
Pentru mai multe informații urmăriți evenimentele noastre de pe Facebook.